Guvernul a aprobat desecretizarea arhivelor diplomatice privind mineriadele și alegerile. Țoiu: Românii au dreptul să cunoască

Guvernul României a aprobat declasificarea a peste 5.000 de dosare din arhivele diplomatice ale perioadei de tranziție, elaborate între 1 ianuarie 1990 și 31 decembrie 1992. Decizia a fost adoptată joi, printr-o hotărâre de Guvern propusă de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit MAE, este vorba despre 5.376 de dosare păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de rafturi. Instituția precizează că aceasta reprezintă cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea arhivelor de dinainte de 1989.

Mii de documente secrete din arhivele MAE vor deveni publice

Documentele acoperă una dintre cele mai importante perioade din istoria recentă a României, marcată de primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbușirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste și formarea Comunității Statelor Independente.

„Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbuşirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, a transmis MAE într-un comunicat.

Printre titlurile dosarelor declasificate, păstrând ortografia originală a vremii, se regăsesc „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.

Ministerul a precizat că anumite materiale sunt exceptate de la declasificare

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat că românii au dreptul să cunoască, direct din documente, istoria tranziției și modul în care România și-a redefinit politica externă după 1989. Ea a explicat că multe dintre documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, însă continuau să fie păstrate ca secrete de serviciu, departe de accesul public.

Șefa diplomației române a subliniat că lipsa accesului la informații favorizează apariția conspirațiilor și a neîncrederii și a precizat că documentele privind ieșirea României din alianțele cu URSS sau poziționarea țării în prima mare criză de după Războiul Rece trebuie să fie accesibile istoricilor, cercetătorilor și societății. În același timp, ministerul intenționează să continue procesul de digitalizare și publicare treptată a arhivelor.

„Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziţiei. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informaţiile cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Felul în care s-a reaşezat politica externă a României după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză de după Războiul Rece aparţine istoricilor, cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale. Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta şi mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea şi publicarea lor. O democraţie matură îşi studiază istoria recentă şi o pune la dispoziţia cetăţenilor”, a declarat Ţoiu.

MAE a precizat că anumite materiale sunt exceptate de la declasificare. Este vorba despre documentele privind cifrul de stat și instrucțiunile aferente, precum și despre cele referitoare la sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Acestea vor fi evaluate separat, în conformitate cu legislația privind protecția informațiilor clasificate.

Hotărârea de Guvern a primit avize favorabile din partea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și a Ministerului Justiției. Potrivit MAE, măsura continuă procesul de transparentizare instituțională început anterior prin declasificarea documentelor elaborate de minister până în decembrie 1989.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că urmează etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică. Arhivele Diplomatice ale MAE vor trece prin procese de inventariere, prelucrare arhivistică și digitalizare, iar accesul cercetătorilor și al publicului va fi oferit treptat, pe măsură ce dosarele vor fi pregătite conform standardelor arhivistice.

„Hotărârea de Guvern adoptată astăzi deschide etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică. Arhivele Diplomatice ale MAE vor parcurge procesul de inventariere, prelucrare arhivistică şi digitalizare, iar accesul cercetătorilor şi al publicului va fi asigurat treptat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice”, a subliniat MAE.