Strategie nouă privind Tezaurul de la Moscova. Mugur Isărescu: Un astfel de demers trebuie să fie imun la cicluri electorale şi calcule politice

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat astăzi lansarea unei noi strategii naționale pentru recuperarea Tezaurului depus la Moscova. Prin intermediul unui memorandum ce va fi înaintat autorităților, BNR solicită un consens politic imun la ciclurile electorale. Deși dialogul bilateral este îngreunat de actualul context geopolitic, instituția mizează pe recunoașterea oficială a datoriei de către partea rusă și pe precedentele istorice de restituire pentru a menține vie această revendicare legitimă.

O nouă strategie națională pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova. Mugur Isărescu propune un memorandum autorităților

Mugur Isărescu și Banca Naţională a României (BNR) fac un pas decisiv în dosarul istoric al valorilor românești sechestrate.

Guvernatorul băncii centrale de la București a anunțat miercuri, 29 aprilie 2026, intenția instituției de a înainta autorităților statului un memorandum oficial. Acest document are ca scop propunerea unei noi strategii privind abordarea problemei tezaurului aflat la Moscova.

Mugur Isărescu a subliniat că, pentru ca eforturile de recuperare să aibă șanse reale de reușită, acestea trebuie să fie eficiente și durabile, beneficiind de sprijinul concret atât al instituțiilor statului, cât și al societății civile.

Conform oficialului BNR, un astfel de demers național ar trebui să fie protejat de fluctuațiile ciclurilor electorale și de calculele politice pe termen scurt. Deși a recunoscut că aceste elemente sunt firești într-o democrație, Isărescu a avertizat că utilizarea lor excesivă poate bloca formarea unui consens și poate priva eforturile de recuperare de constanța necesară.

Guvernatorul a precizat că memorandumul va fi înaintat imediat după soluționarea actualei crize politice, făcând totodată o paralelă istorică cu anul 1918. El a amintit că, deși contextul geopolitic de atunci era mult mai grav decât cel actual, unitatea elitelor politice și culturale a permis obținerea unor rezultate spectaculoase.

Toate declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Tezaurul Băncii Naţionale a României de la Moscova – actualităţi şi perspective”.

„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente şi durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituţiilor statului român şi al societăţii civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale şi la calculele politice pe termen scurt.

Ambele sunt utile şi legitime într-o democraţie, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens şi, mai ales, lipseşte de constanţă nişte eforturi care trebuie să fie, de fapt, naţionale. Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Naţională a României va înainta autorităţilor un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova.

Aş reaminti că, în anul de graţie 1918, situaţia geopolitică a Europei era mult mai complicată şi mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice şi culturale s-au adunat şi au acţionat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârşitul acelui an”, a spus Mugur Isărescu.

Cea mai mare pierdere din istoria de 146 de ani a BNR o reprezintă transferul a 91,5 tone de aur fin la Moscova în 1916-1917

Anunțul a fost făcut în contextul în care Banca Naţională a României marchează 146 de ani de la înființare, o perioadă în care instituția și-a definit un rol clar în modernizarea țării.

Mugur Isărescu a explicat că, în ciuda numeroaselor beneficii aduse societății românești de-a lungul timpului, istoria băncii a fost marcată și de pierderi majore. Cea mai semnificativă dintre acestea rămâne transferul celor 91,5 tone de aur fin către Moscova, realizat în anii 1916 și 1917.

Guvernatorul a reamintit că acest transfer a avut loc într-un cadru militar extrem de dificil, Rusia fiind la acea vreme singurul aliat cu graniță comună. El a subliniat rigurozitatea procesului de atunci, menționând că aurul a fost încărcat în trenul către Iași doar după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat un protocol oficial. Prin acest document, partea rusă garanta integritatea valorilor românești atât pe durata transportului, cât și pe perioada depozitării la Moscova.

Cu toate acestea, în ciuda acestor protocoale care aveau valoarea unor tratate internaționale, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului în ianuarie 1918, a subliniat Mugur Isărescu.

„După aproape un secol şi jumătate de funcţionare, putem spune că Banca Naţională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Şi este vorba de un capitol consistent, în care bilanţul contribuţiei instituţiei noastre la progresul societăţii româneşti a înregistrat beneficii pe care cercetarea istorică le-a evidenţiat în ultimele trei decenii şi continuă să o facă.

În acelaşi timp însă, am avut şi pierderi. Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 şi 1917 la Moscova. Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniţă comună şi cu care împărţeam frontul de Est.

Chiar în acele condiţii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iaşi numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Naţională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât şi în timpul păstrării lor la Moscova”.

După cum ştiţi, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internaţional, puterea bolşevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918”, a adăugat Mugur Isărescu.

Comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019

În ceea ce privește stadiul actual al discuțiilor, șeful băncii centrale a dezvăluit că activitatea Comisiei comune româno-ruse este blocată, ultima întâlnire având loc în noiembrie 2019.

Deși comisia s-a întrunit de numai cinci ori în ultimele două decenii, Isărescu a evidențiat un succes major obținut în cadrul acestor consultări: recunoașterea oficială de către partea rusă a autenticității documentelor prezentate de România.

Astfel, s-a consemnat documentar că bunurile depuse la Moscova, inclusiv tezaurul BNR, reprezintă o obligație recunoscută oficial, fapt ce constituie fundamentul juridic pentru viitor.

Guvernatorul Mugur Isărescu a ținut să precizeze că România nu intenționează să abandoneze dialogul bilateral, însă BNR propune o „instituționalizare” diferită a acestui proces.

Noua viziune trebuie să se adapteze schimbărilor politice internaționale și să anticipeze momentul în care Rusia va reveni la respectarea dreptului internațional. Isărescu a admis că, deși Federația Rusă este în prezent o sursă de îngrijorare, istoria a demonstrat că această țară este capabilă de gesturi de restituire.

„Dar, în pofida activităţii extrem de greoaie a acestei comisii, care s-a întrunit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat şi un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reţinut că „la nivelul Comisiei comune este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”.

Aşadar, existenţa obligaţiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă şi consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare. Nu aş vrea să se înţeleagă de aici că renunţăm la abordarea bilaterală, la cadrul de discuţii oferit de Comisia comună româno-rusă, dar, pentru a căpăta un plus de consistenţă, Banca Naţională a României propune un nou tip de instituţionalizare a acestui dialog, care să ţină seama de schimbările politice internaţionale aflate în curs şi mai ales de perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internaţional.

Sigur că Rusia reprezintă astăzi o sursă de îngrijorare, de pericol, dar această ţară are şi un istoric pozitiv al restituirilor”, a punctat Mugur Isărescu, astăzi, 29 aprilie 2026.

Există precedente istorice pe care „România poate clădi”

Mugur Isărescu a oferit mai multe argumente în sprijinul optimismului moderat privind recuperarea valorilor, invocând precedente istorice clare. El a menționat restituirile parțiale făcute de Rusia către România în anii 1935 și 1956, dar și alte cazuri internaționale, precum returnarea pinacotecii Galeriei de artă din Dresda.

Un exemplu mai recent invocat a fost cel din anul 2006, când Federația Rusă a restituit Ungariei o valoroasă colecție de carte veche a Colegiului Reformat Calvin din Sarospatak, ajunsă pe teritoriul sovietic la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În încheiere, guvernatorul a reiterat că aceste exemple constituie baze solide pe care statul român își „poate clădi” strategia viitoare.

Categorie	Detalii și Repere Cronologice
Obiectul Revendicării	91,5 tone de aur fin (monede și lingouri) aparținând Băncii Naționale a României.
Baza Juridică	Protocolul româno-rus (1916-1917) cu valoare de tratat internațional care garanta integritatea valorilor.
Recunoașterea Rusiei	Protocolul sesiunii a 4-a a Comisiei comune atestă autenticitatea documentelor românești.
Precedente de Restituire	1935 și 1956 (către România), 2006 (către Ungaria – Colecția Sarospatak).
Propunere Actuală	Memorandum pentru o strategie națională imună la factorul politic și o nouă formă de dialog internațional.
Statut Comisie Comună	Activitate îngreunată; ultima întrunire oficială a avut loc în noiembrie 2019.

Scurt istoric privind Tezaurul ajuns la Moscova

Istoria Tezaurului României depus la Moscova începe într-un moment de maximă vulnerabilitate pentru statul român. În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial și prăbușirea rapidă a frontului în sud, Bucureștiul a fost ocupat, iar conducerea țării s-a refugiat la Iași.

În fața riscului ca și restul teritoriului să fie cucerit de Puterile Centrale, autoritățile au decis să pună la adăpost bogățiile națiunii. Singurul aliat cu care România avea graniță comună la acea vreme era Imperiul Rus.

Operațiunea s-a desfășurat în două etape principale. Primul transport, din decembrie 1916, a inclus 1.738 de casete cu aur fin ale Băncii Naționale a României și două casete cu bijuteriile Reginei Maria.

Al doilea transport, din iulie 1917, a fost mult mai complex, cuprinzând restul rezervei de aur a BNR (totalul ajungând la 91,5 tone de aur fin), dar și „Tezaurul cultural”. Acesta din urmă includea arhivele statului, manuscrise rare, tablouri de patrimoniu, colecții de artă ale Academiei Române, depozite ale caselor de economii și obiecte de cult din mănăstiri.

Siguranța acestor valori a fost garantată prin protocoale oficiale semnate de miniștrii Rusiei, documente care aveau valoarea unor tratate internaționale.

Totuși, după Revoluția Bolșevică din 1917, regimul condus de Lenin a rupt relațiile diplomatice și a decis, în ianuarie 1918, confiscarea întregului tezaur, declarând că acesta va fi păstrat pentru „poporul român”.

De-a lungul deceniilor, au existat doar două restituiri parțiale, folosite adesea ca instrumente de presiune politică sau gesturi de „prietenie socialistă”. În 1935, au fost returnate o parte din arhive și documente, iar în 1956, URSS a înapoiat obiecte de artă de o valoare inestimabilă, inclusiv celebrul tezaur „Cloșca cu puii de aur”. Cu toate acestea, nucleul dur al tezaurului — cele 91,5 tone de aur fin — a rămas la Moscova, reprezentând până astăzi o restanță istorică și juridică unică la nivel mondial.