România nu mai poate suporta împrumuturi excesive. Oana Gheorghiu: Țara nu-și permite să plătească la nesfârșit bani pe care nu-i are

Vicepremierul Oana Gheorghiu a transmis, într-o intervenție televizată, un mesaj ferm privind situația financiară a României, în contextul dezbaterilor despre reducerea cheltuielilor și împrumuturile statului. Declarațiile au fost făcute pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare și al discuțiilor despre întârzierile din PNRR. Oana Gheorghiu a subliniat că România nu își mai permite să se împrumute la nesfârșit, în condițiile unor dobânzi ridicate și a unei presiuni tot mai mari asupra bugetului public.

Oana Gheorghiu cere oprirea împrumuturilor necontrolate și decizii mature din partea politicienilor

Oana Gheorghiu a reluat public ideea că România trebuie să pună capăt împrumuturilor excesive, insistând asupra responsabilității politice într-un moment economic complicat. Întrebată la Digi 24 dacă seria măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare se va încheia curând, vicepremierul a precizat că nu face parte din coaliția de guvernare și, prin urmare, nu poate oferi detalii despre negocierile interne aflate în desfășurare.

În acest context, ea a transmis un mesaj clar referitor la direcția în care ar trebui să meargă deciziile politice.

„Sper că oamenii politici să aibă suficientă maturitate astfel încât să înțeleagă că România nu-și permite să plătească la nesfârșit bani pe care nu-i are și să se împrumute”, a declarat vicepremierul.

Referindu-se la așteptările societății, Oana Gheorghiu a explicat că există o presiune publică pentru reducerea cheltuielilor și pentru adoptarea unor măsuri care să stabilizeze finanțele statului. Ea a arătat că românii își doresc să vadă aceste tăieri transpuse în decizii concrete și că este nevoie de o hotărâre politică fermă pentru a evita continuarea acumulării de datorii.

În continuarea intervenției, vicepremierul a detaliat miza acestor decizii pentru viitorul economic al țării.

„Sper că oamenii politici să încerce să ia o decizie care să ajute Guvernul românesc, de fapt societatea, să meargă mai departe fără a se împrumuta în continuare la dobânzi foarte mari și la nesfârșit”, a adăugat ea.

Oana Gheorghiu clarifică situația banilor din PNRR și pierderea a 231 de milioane de euro

În cadrul aceleiași intervenții, Oana Gheorghiu a fost solicitată să comenteze declarațiile fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, referitoare la lipsa fondurilor din conturile statului și la întârzieri de trei-patru luni în răspunsurile Comisiei Europene privind PNRR. Tema a devenit una centrală în dezbaterea publică, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru reforme și investiții.

Vicepremierul a precizat că nu deține informațiile invocate de fostul ministru și că nu poate confirma existența unor blocaje sau întârzieri în forma prezentată.

„Nu am informațiile pe care le-ați precizat și pe care le-a spus domnul Câciu”, a precizat ea.

În ceea ce privește sumele care ar putea fi pierdute, Oana Gheorghiu a confirmat existența unei penalizări financiare legate de neîndeplinirea unor reforme asumate. Potrivit acesteia, România va pierde 231 de milioane de euro din cauza faptului că pensiile speciale nu au fost anulate și nu a fost realizată reforma acestora.

„Despre restul banilor nu am informații că nu ar fi aprobați”, a adăugat Gheorghiu.

Referitor la stadiul cererilor de plată și la jaloanele asumate prin PNRR, vicepremierul a explicat că procesarea este în curs, iar anumite obiective au fost deja îndeplinite. Ea a făcut trimitere la operaționalizarea APMIP, subiect invocat de Adrian Câciu, precizând că acest jalon a fost realizat și că nu există indicii privind o problemă în acest punct.

„Acest lucru s-a întâmplat și nu cred că are România o problemă cu acest jalon”, a spus Oana Gheorghiu.

Declarațiile vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a convocat o ședință a coaliției de guvernare, luni, la ora 13.00, la Palatul Victoria, pe fondul tensiunilor generate de intrarea României în recesiune tehnică. În interiorul coaliției, liderii PSD au ridicat inclusiv problema schimbării premierului, ceea ce amplifică presiunea politică într-un moment marcat de dificultăți economice și dispute privind direcția fiscal-bugetară a țării.