O nouă amânare la CCR pe pensiile magistraților. Augustin Zegrean: Vor trimite cauza la CJUE, cred că ăsta va fi finalul

Fostul judecător și președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a avertizat că amânarea pentru a cincea oară a deciziei CCR privind reforma pensiilor magistraților ar putea însemna, de fapt, că va urma sesizarea Curții Europene de Justiție. El a subliniat că judecătorii trebuie să respecte strict Constituția, fără a fi influențați de posibile efecte financiare, respectiv pierderea de fonduri europene. În plus, Zegrean a atras atenția că un astfel de demers ar putea prelungi procesul timp de câțiva ani.

Amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților. Augustin Zegrean: Mă feresc să dau verdicte, dar logica duce spre o sesizare a CJUE

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a atras atenția miercuri asupra evoluției recente a procesului privind reforma pensiilor magistraților, subliniind că amânarea pentru a cincea oară a deciziei CCR, până pe 18 februarie, ar putea indica o posibilă sesizare a Curții Europene de Justiție.

Zegrean a explicat că evită să emită verdicte ferme, din cauza precedentelor ciudate în România, dar a menționat că logica evenimentelor sugerează o trimitere a cauzei la CJUE.

În contextul termenului scurt, fostul judecător a precizat că amânarea recentă reflectă nevoia Curții de a analiza solicitările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cererea de formulare a unei întrebări preliminare către Curtea Europeană de Justiție.

„Eu mă tem că e aproape decizia de trimitere a cauzei la Curtea Europeană de Justiție. (…)

După cum se desfășoară lucrurile, cred că ăsta va fi finalul, pentru că ea s-a amânat tocmai ca să studieze ce a depus ieri Înalta Curte de Casație și Justiție. Deci, cererea de trimitere a cauzei la Curtea Europeană de Justiție, de a trimite o întrebare preliminară”, a afirmat Augustin Zegrean.

De asemenea, Zegrean a indicat pentru Digi24 că, deși nu poate fi absolut sigur de acest rezultat, situația pare să conducă inevitabil spre o sesizare europeană, având în vedere amânarea deciziei de către CCR.

El a mai explicat că amânările anterioare au fost motivate prin diverse argumente, însă în prezent nu mai existau justificări clare pentru întârziere, în condițiile în care nouă judecători ar fi putut dezbate problema fără dificultăți.

„Eu mă feresc să dau decizii, să dau verdicte, pentru că de atâtea ori s-au întors lucrurile ciudat în România, încât nu mai pot să fac așa ceva. Cu ani în urmă puteam să spun după o poziție foarte aproape de 100% ce se va întâmpla.

Acum nu mai pot să fac asta, dar logica într-acolo duce. Altfel ce rost aveau să amâne astăzi? De ce să amâne? (…)

Dățile trecut au zis una și alta, dar astăzi nu mai aveau ce zice. Au fost 9 judecători acolo. Puteau să dezbată, nu?”, a adăugat fostul președinte CCR.

Impactul financiar nu trebuie să influențeze decizia Curții

Fostul judecător a abordat și posibilele consecințe financiare pentru România, având în vedere avertismentele legate de pierderea fondurilor europene din PNRR din cauza întârzierilor legislative.

Zegrean a subliniat că aspectul financiar nu ar trebui să influențeze decizia Curții și că judecătorii trebuie să se concentreze strict pe respectarea Constituției.

El a explicat că problema a fost prezentă de luni de zile și că diferitele termene intermediare nu ar trebui să creeze presiune asupra Curții.

În opinia sa, Curtea Constituțională trebuie să decidă în baza legii fundamentale, fără a lua în calcul posibilele efecte financiare, iar respectarea principiului constituțional ar fi singura justificare pentru activitatea CCR.

Augustin Zegrean a mai menționat că argumentele legate de bani sunt eronate și că soluțiile pentru rezolvarea problemelor puteau fi identificate anterior, fără a ajunge la situații critice.

Fostul judecător a punctat că judecătorii nu ar trebui să fie influențați de aceste elemente externe, ci să respecte și să aplice întocmai Constituția.

„În mod normal, nu, pentru că nu se pune așa problema – bani sau Constituție, bani sau respectarea legii. Nu, nu așa se pune problema. Este greșită, toată formularea aceasta este greșită.

Aveau soluții să rezolve problema fără să se ajungă la asemenea situații finale. Cum să zic, nu mai ai ce alege. Din noiembrie ne tot spun că se pierd banii aceștia. Nu-i o poveste nouă. Cine să-i mai creadă?

Dacă în 28 noiembrie parcă era ultimul termen, Curtea a mers mai departe, a mai găsit un termen intermediar. Acum ne spun că ăsta ar fi termenul ultim. Nu, nu pot să cred așa ceva.

Plus că nici nu-i bine ca judecătorii să se uite la astfel de situații. Ei trebuie să respecte și să aplice Constituția acolo. Pentru aia este Curtea Constituțională. Dacă nu, nu are rost s-o mai ținem”, a afirmat August Zegrean.

Procesul s-ar putea întinde pe mai mulți ani, dacă va fi implicată și Curtea Europeană

Augustin Zegrean a avertizat că, dacă CCR va decide să sesizeze Curtea Europeană de Justiție, procesul ar putea dura mai mulți ani, urmând practica instanțelor românești de a trimite frecvent sesizări către instanțele europene pentru verificarea compatibilității legislației naționale cu normele europene.

El a explicat că judecătorii români sunt obligați să aplice legislația europeană atunci când cea națională intră în conflict cu aceasta, ceea ce poate conduce la solicitarea unei întrebări preliminare.

Fostul președinte al CCR a subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție, considerată cea mai importantă instanță din România, are responsabilitatea de a evalua dacă măsurile guvernamentale prin ordonanțe sau pachete legislative respectă dreptul european.

Totuși, a precizat el, decizia finală de sesizare aparține Curții Constituționale, nu Înaltei Curți.

„În practica instanțelor din România se aplică această metodă. Se trimit foarte multe sesizări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru că, după aderare, România este obligată să respecte legislația europeană.

Dacă legislația românească este contrară dispozițiilor europene, judecătorul este obligat să pună deoparte legea și să aplice legislația europeană. Dacă Înalta Curte, sunt 120 de judecători la Înalta Curte. Se presupune că sunt cei mai tari și cei mai mari judecători în țara asta.

Dacă ei consideră că între ceea ce vrea să facă acum Guvernul, prin această ordonanță sau asumare de răspundere, nici nu mai știu ce a fost, că mai nou adoptă pachete, nu se mai adoptă legi, este contrar dispozițiilor europene, atunci au dreptate să facă această cerere.

Dar nu ei hotărăsc dacă dosarul va pleca sau nu Curtea Europeană. Asta o hotărăsc cei de la Curtea Constituțională”, a explicat Augustin Zegrean.

În plus, Zegrean a amintit că principiul supremației dreptului european este clar prevăzut în articolul 148 din Constituția României, introdus încă din 2003, înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană, tocmai pentru a asigura conformitatea legislației naționale cu cea europeană.