A cincea amânare la CCR pentru legea pensiilor magistraților. Lia Savonea explică motivele solicitării făcute de ÎCCJ
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 11 februarie, o nouă amânare în cazul legii privind pensiile speciale ale magistraților, marcând astfel a cincea amânare consecutivă pentru acest proiect legislativ intens disputat.
Judecătorii constituționali au hotărât să analizeze solicitarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la oportunitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în vederea clarificării compatibilității actului normativ cu dreptul european.
Președintele Înaltei Curți, Lia Savonea, a explicat că sesizarea Curții Constituționale și gestionarea procedurii aferente reprezintă mecanisme prevăzute expres de Constituție și fac parte din echilibrul dintre autoritățile statului. Ea a subliniat că aceste instrumente nu pot fi considerate tertipuri sau strategii de blocaj, ci exprimă exercitarea unor atribuții legale în cadrul controlului de constituționalitate.
Totodată, Savonea a atras atenția că asocierea directă a unei proceduri jurisdicționale cu eventuale pierderi financiare sau cu angajamente guvernamentale riscă să creeze o confuzie gravă între responsabilitatea legislativă și rolul instanțelor.
„Sesizarea Curții Constituționale și gestionarea procedurii în fața acesteia reprezintă mecanisme prevăzute expres de Constituție, parte integrantă a echilibrului între autoritățile statului.
Aceste instrumente nu pot fi calificate drept „tertipuri” sau strategii de blocaj, ci exprimă exercitarea unor atribuții legale în cadrul controlului constituțional.
Asocierea directă a unei proceduri jurisdicționale cu eventuale pierderi financiare sau cu angajamente asumate în plan guvernamental riscă să creeze o confuzie gravă între responsabilitatea legislativă și rolul instanțelor.
Instanțele nu legiferează și nu negociază condiționalități financiare; ele verifică exclusiv conformitatea cu Constituția și cu legea”, a afirmat Lia Savonea, într-o declarație pentru Euronews România.
Dezacordul instituțional este legitim, însă în limitele separației puterilor
În intervenția sa, șefa ÎCCJ a mai arătat că utilizarea unui limbaj categoric, care personalizează sau culpabilizează actul jurisdicțional, nu contribuie la consolidarea încrederii publice în instituții.
Ea a subliniat că, într-un stat de drept, dezacordul instituțional este legitim, însă acesta trebuie exprimat în limitele respectului reciproc și ale principiului separației puterilor.
„Utilizarea unor formule categorice și a unui limbaj care personalizează sau culpabilizează actul jurisdicțional nu contribuie la consolidarea încrederii publice în instituții.
Într-un stat de drept, dezacordul instituțional este legitim, însă el trebuie exprimat în limitele respectului reciproc și ale separației puterilor”, a încheiat Lia Savonea.
CCR a anunțat oficial că a amânat pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate până la data de 18 februarie 2026.
Potrivit comunicatului transmis de Curte, decizia de amânare a fost luată având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării la 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor legale aplicabile.
Tudorel Toader: Parcă întrevăd eu dorinţa unei soluţii, unei finalizări
Fostul judecător al CCR Tudorel Toader a comentat noul termen stabilit de Curte, afirmând că întrevede dorința unei soluții și a finalizării acestui demers.
El a explicat că, pe parcursul deliberărilor, a apărut problema ridicată de ÎCCJ privind sesizarea CJUE pentru a se stabili dacă măsurile prevăzute de legea criticată sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene. Toader a arătat că CCR nu putea respinge o asemenea solicitare fără a o analiza în mod temeinic.
„Pe parcursul deliberărilor, dezbaterilor, a apărut această problemă pe care a pus-o în discuţie ÎCCJ, şi anume sesizarea Curţii Europene de Justiţie, pentru a vedea dacă măsurile luate prin legea criticată sunt compatibile sau nu cu dreptul UE.
Am văzut şi eu sesizarea (…) Acum, Curtea Constituţională nu putea să respingă această sesizare fără să o analizeze”, a declarat Tudorel Toader la Prima News.
Referindu-se la termenul de o săptămână acordat pentru pronunțare, fostul judecător a apreciat că acesta ar putea indica intenția Curții de a lua o decizie, menționând inclusiv faptul că judecătorul Gheorghe Stan a revenit din concediu pentru a participa la ședință.
Totodată, Toader a amintit că, în perioada în care activa la CCR, existau situații cu amânări repetate, uneori de șapte sau chiar nouă ori, apreciind că actuala situație nu este una absolut nefirească, chiar dacă întreaga societate așteaptă o decizie.
„Parcă întrevăd eu dorinţa unei soluţii, unei finalizări”, a afirmat fostul judecător CCR.
În același context, el a considerat că discursul politic a contribuit la ostilizarea societății civile împotriva magistraților, ceea ce, în opinia sa, nu este benefic.
„Nu e o chestiune absolut nefirească şi este adevărat că toată lumea aşteaptă această decizie. Clasa politică a ostilizat societatea civilă împotriva magistraţilor, ceea ce nu este bine deloc”, a afirmat Tudorel Toader.
Întrebat despre eventualul termen în care CJUE ar putea oferi un răspuns, în cazul unei sesizări din partea CCR, Tudorel Toader a precizat că instanța europeană dispune de proceduri care permit scurtarea termenelor, apreciind că, dacă va fi formulată o sesizare, răspunsul ar putea veni într-un „termen rezonabil”.
