CCR amână din nou decizia privind legea pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru a cincea oară, decizia privind legea pensiilor magistraților, stabilind un nou termen pentru 18 februarie 2026. Motivația CCR a fost legată de solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) de a analiza documentele depuse pe 10 februarie, în vederea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
ICCJ susține că legea pensiilor ar putea fi discriminatorie și că afectează siguranța financiară a judecătorilor comparativ cu alți beneficiari de pensii speciale.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că nu există un termen prestabilit pentru finalizarea actului de justiție, dar a atras atenția asupra responsabilității în alocarea timpului în procedurile judiciare.
”Din perspectiva strict a competenţelor mele, ca ministru al Justiţiei şi la întrebarea ce a făcut guvernul, ce a făcut coaliţia de guvernare, răspunsul este evident. Acest obiectiv din programul de guvernare a fost metamofozat într-un proiect de lege la care Ministrul Justiţiei a contribuit ca şi coiniţiator, a fost adoptat în şedinţa de guvern, apoi, prin mecanismul asumării răspunderii, a devenit lege în Parlament.
În momentul de faţă, chestiunea este în afara sferei justiţiei, fie că o vedem din perspectivă administrativă executive, prin Ministerul Justiţiei, fie că o vedem din perspectivă judiciară, în sfera instanţelor de judecată, întrucât Curtea Constituţională a României este un organism independent”, a afirmat ministrul Justiţiei, la Antena 3.
Referitor la implicarea guvernului în reforma pensiilor magistraților, ministrul a precizat că legea a fost inițiată ca proiect de guvern, adoptată în ședința Executivului și ulterior transformată în lege prin asumarea răspunderii în Parlament. În prezent, decizia se află exclusiv în competența CCR, un organism independent de Ministerul Justiției.
”Nu există un timp predefinit pentru realizarea actului de justiţie. În egală măsură, însă, există o responsabilitate pentru timpul alocat. Asta înseamnă că fiecare termen într-o procedură judiciară trebuie justificat, trebuie să reflecte o anumită activitate şi să asigure o anumită perspectivă.
Înţeleg că astăzi s-ar fi amânat. Înţeleg, pentru că eu nu sunt membru al Curţii Constituţionale, nu particip acolo la şedinţe” a mai spus ministrul Radu Marinescu.
Sesizarea la CJUE, un instrument de clarificare a legii
Ministrul a mai explicat că sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) reprezintă „un instrument de apărare” pentru a verifica compatibilitatea legislației naționale cu normele europene. Totuși, Marinescu a subliniat că nu poate aprecia necesitatea unei astfel de sesizări fără a analiza cererea și argumentele depuse de instanță.
”CCR-ul are două posibilităţi, să aprecieze că este efectiv o necesitate de consultare prin întrebarea preliminară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru a dezlega o problemă reală de compatibilitate între norme naţionale şi norme europene şi atunci, dacă sesizează, este o durată a procedurilor acolo”, a mai spus ministrul.
Decizia CCR vine după mai multe amânări și ridică întrebări asupra echității pensiilor magistraților și a impactului asupra stabilității financiare a sistemului judiciar. Sesizarea CJUE, dacă va fi admisă, poate prelungi procedura și va oferi o perspectivă europeană asupra legii, în timp ce instanțele române trebuie să respecte cadrul constituțional și european.
”Eu nu cunosc această solicitare şi atunci, profesional, riguros, corect faţă de dumneavoastră, nu pot să vă răspund dacă e necesară sau nu sesizarea Curţii de Justiţie a UE”, a adăugat el.
