Nu ai făcut succesiunea vreme de ani de zile. Procedura dacă un moștenitor nu vrea să semneze, plus alte probleme

În multe familii succesiunea este amânată luni sau chiar ani întregi, uneori din lipsă de timp, alteori din cauza neînțelegerilor dintre moștenitori sau pentru că unul dintre ei refuză să vină la notar. Problema este că timpul nu rezolvă automat situația. Din contră, cu cât succesiunea este lăsată mai mult nerezolvată, cu atât apar mai multe complicații: acte greu de obținut, bunuri blocate, conflicte între rude și întrebarea care apare cel mai des: se poate face succesiunea dacă unul dintre moștenitori nu vrea să semneze?

Succesiunea nu expiră automat, dar dreptul de opțiune succesorală are un termen clar în lege

Mulți oameni cred că dacă nu fac succesiunea imediat după deces, pierd definitiv moștenirea. Lucrurile sunt mai nuanțate. Moștenirea în sine nu „expiră”, însă Codul civil stabilește un termen important pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală.

Articolul 1103 prevede că acest drept se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii, adică de la data decesului. În această perioadă, persoana chemată la moștenire trebuie să accepte sau să renunțe la succesiune.

Asta nu înseamnă că după un an totul dispare automat, dar lipsa unei poziții clare poate produce efecte juridice importante.

Mulți lasă problema „pentru mai târziu”, iar exact aici încep complicațiile.

Când succesiunea este amânată ani de zile, bunurile rămân blocate și apar probleme tot mai greu de rezolvat

Prima problemă este lipsa unui titular clar al dreptului de proprietate. Fără certificat de moștenitor sau hotărâre judecătorească, bunurile rămân practic blocate.

Un apartament rămas pe numele unei persoane decedate nu poate fi vândut normal, intabularea devine complicată, iar închirierea sau împărțirea legală a bunurilor ridică probleme.

De multe ori, familia continuă să folosească bunul ca și cum situația ar fi clară, dar juridic lucrurile nu sunt rezolvate.

A doua problemă apare odată cu trecerea timpului. Un moștenitor poate deceda la rândul lui, apar alți succesibili, intervin divorțuri, conflicte de familie sau dispar acte importante.

O succesiune care părea simplă la început poate deveni extrem de complicată după câțiva ani, tocmai pentru că numărul persoanelor implicate crește și documentele devin mai greu de reconstituit.

În plus, apar și dificultăți fiscale sau administrative, iar costurile pot deveni mai mari decât dacă procedura era făcută la timp.

Dacă un moștenitor nu se prezintă la notar, succesiunea nu se blochează automat pentru totdeauna

Aceasta este una dintre cele mai frecvente situații. Un frate, o soră sau alt moștenitor spune că nu vrea să se ocupe, nu răspunde la notificări sau pur și simplu refuză să se prezinte la notar.

Mulți cred că în acel moment procedura se oprește definitiv. În realitate, lucrurile depind de moment și de comportamentul acelei persoane.

Dacă succesibilul nu își exercită dreptul de opțiune succesorală în termenul legal de un an și nu acceptă moștenirea, Codul civil poate duce la prezumția de renunțare.

Articolul 1112 prevede că succesibilul care cunoștea deschiderea moștenirii și nu a acceptat sau nu a renunțat expres în termenul legal este prezumat că a renunțat la moștenire.

Asta înseamnă că, după îndeplinirea procedurilor legale și după citarea corespunzătoare, succesiunea poate continua fără el.

Partea care i s-ar fi cuvenit se redistribuie potrivit regulilor succesorale.

Dacă refuzul este activ și există conflict între moștenitori, problema ajunge de obicei în instanță

Situația se schimbă atunci când toți moștenitorii au acceptat moștenirea, dar unul dintre ei refuză să semneze sau blochează procedura. Aici notarul nu poate impune acordul.

Procedura notarială funcționează pe baza înțelegerii dintre părți. Dacă aceasta lipsește, dezbaterea succesorală ajunge în instanță.

Judecătorul poate stabili calitatea de moștenitor, cotele succesorale și ulterior partajul bunurilor.

Instanța devine necesară și atunci când un moștenitor nu poate fi găsit, contestă drepturile celorlalți sau există dispute serioase privind bunurile lăsate în urmă.

Practic, notarul rezolvă succesiunea când există acord. Când apare blocajul real, intervine instanța.

Instanța poate obliga un moștenitor să își clarifice poziția mai repede decât termenul general de un an

Există și o soluție mai puțin cunoscută. Articolul 1113 din Codul civil permite oricărei persoane interesate să ceară instanței obligarea unui succesibil să își exercite dreptul de opțiune succesorală într-un termen mai scurt decât cel general.

Această procedură este utilă atunci când ceilalți moștenitori nu pot administra bunurile, există riscul degradării patrimoniului sau situația juridică blochează complet folosirea bunurilor.

Dacă persoana nu își exprimă opțiunea în termenul stabilit de instanță, este considerată că a renunțat la moștenire.

Pentru multe familii, aceasta este soluția care deblochează o succesiune rămasă ani întregi fără rezolvare.

Renunțarea la moștenire nu înseamnă doar amânare, ci pierderea efectivă a drepturilor succesorale

Mulți tratează neprezentarea la notar ca pe o simplă lipsă de interes temporară. În realitate, dacă intervine prezumția de renunțare sau există o renunțare expresă, persoana respectivă este considerată străină de moștenire.

Asta înseamnă că nu mai primește partea succesorală și nu mai participă la împărțirea bunurilor. Partea sa revine celorlalți moștenitori potrivit regulilor legale aplicabile.

Tocmai de aceea, lipsa unei reacții poate avea consecințe mult mai serioase decât pare la început.

Mulți realizează acest lucru abia când procedura este deja avansată și drepturile nu mai pot fi recuperate ușor.

Trebuie reținut că succesiunea nu se rezolvă singură prin trecerea timpului. Din contră, actele devin mai greu de obținut, apar mai mulți moștenitori, bunurile rămân blocate și conflictele de familie se adâncesc.

Faptul că un moștenitor nu se prezintă nu înseamnă automat că procedura este imposibilă. În funcție de situație, succesiunea poate continua fără el sau poate fi necesară intervenția instanței.

Cea mai mare greșeală este amânarea continuă. O succesiune simplă astăzi poate deveni un proces lung și costisitor peste câțiva ani.