Asigurările complementare, o etapă necesară pentru modernizarea sistemului medical
Horațiu Moldovan a spus că este primul președinte al CNAS care afirmă public nevoia unor asigurări complementare. El a explicat că accesul la servicii medicale nu depinde doar de fondurile publice, ci și de opțiunile pacienților și de contribuția mediului privat.
„Sunt, probabil, primul preşedinte al CNAS care a recunoscut că este nevoie şi de asigurări complementare de sănătate în România. De ce?
Pentru că accesul la serviciile medicale nu mai depinde doar de fondurile publice, ci şi de opţiunea pacientului, iar responsabilitatea pentru sănătate este împărţită între stat, pacient şi mediul privat”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.
Oficialul a subliniat că aproximativ 30% din cheltuielile de sănătate din România sunt plătite direct de pacienți. În opinia sa, aceste sume ar putea fi acoperite de asiguratorii privați prin mecanisme complementare, ceea ce ar aduce mai multă stabilitate financiară sistemului public.
„În acest moment, 30% din cheltuielile de sănătate din România sunt „out of pocket”, adică suportate din buzunarul pacienţilor. Aceste sume ar putea fi plătite de asiguratorii privaţi de servicii complementare de sănătate.
Am adus argumente în sprijinul acestui pas firesc şi necesar spre modernizarea serviciilor medicale şi spre crearea unui mecanism care uşurează presiunea financiară asupra sistemului public, la Forumul Inovaţiei în Sănătate, organizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)”, a precizat Moldovan.
CNAS mizează pe definirea clară a pachetului de bază de servicii medicale
Președintele CNAS a reamintit că legislația actuală permite deja existența asigurărilor complementare. Legea nr. 95/2006 prevede posibilitatea încheierii unor polițe voluntare, model existent de ani buni în alte state europene.
El a declarat că, pentru o funcționare eficientă, este esențial ca pachetul de servicii medicale de bază să fie definit clar. O delimitare mai precisă ar permite o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și o extindere a accesului pacienților la terapii inovative.
„Convingerea mea este că, în măsura în care vom reuşi, la nivelul CNAS şi al Ministerului Sănătăţii, să definim foarte exact pachetul de servicii medicale de bază, vom gestiona mai bine sistemul de asigurări sociale şi vom direcţiona fondurile acolo unde e mai mare nevoie de ele, inclusiv pentru a extinde accesul la terapii inovative”, a mai scris preşedintele CNAS.
Măsuri de creștere a finanțării în ambulatoriu și reorganizarea spitalelor
Horațiu Moldovan a anunțat și măsuri concrete pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare și ambulatorii. Începând cu 1 ianuarie 2026, valoarea punctului per serviciu medical din ambulatoriu va crește de la 5 la 6,5 lei, iar din 2027 va ajunge la 8 lei.
Potrivit acestuia, scopul este ca medicina de familie și ambulatoriul de specialitate să devină principalele instrumente de diagnostic și tratament, reducând presiunea asupra spitalelor. Pentru spitale, CNAS are în vedere un nou mecanism de finanțare bazat pe performanță, corelat cu eficiența actului medical.
„Ne dorim ca medicina de familie şi ambulatoriul de specialitate să devină principalele instrumente de rezolvare a cazurilor, pentru ca pacienţii să aibă acces rapid la diagnostic şi tratament adecvat aproape de casă.
De aceea, începând cu 1 ianuarie 2026, valoarea punctului per serviciu medical din ambulatoriul de specialitate va creşte de la 5 la 6,5 lei, urmând să ajungă la 8 lei de la 1 ianuarie 2027. Putem reduce, în acest mod, presiunea pe spitale, pentru care ne propunem un nou mecanism de finanţare, bazat pe performanţă”, a adăugat oficialul.
Moldovan a afirmat că reorganizarea spitalelor, întărirea medicinei de familie, modernizarea platformei informatice și introducerea asigurărilor complementare urmăresc același obiectiv: construirea unui sistem de sănătate modern, sustenabil și sigur pentru fiecare pacient.
