Radare automate, parte din strategia de reducere a accidentelor grave
Radarele reprezintă una dintre principalele componente ale sistemului e-SIGUR, introdus pentru a sprijini obiectivul României de reducere a accidentelor rutiere grave. Potrivit celor mai recente date Eurostat pentru 2024, România înregistrează 78 de decese la un milion de locuitori, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Prin Strategia privind Siguranța Rutieră 2022–2030, autoritățile și-au asumat înjumătățirea numărului de decese și răniți grav până în 2030, raportat la anul 2019, precum și reducerea semnificativă a celor peste 270 de „puncte negre” identificate la nivel național.
Deși statisticile oficiale arată o scădere – 1.293 de decese în 2025, cu 12,5% mai puține față de anul anterior, și 3.125 de persoane rănite grav – accidentele cu impact major continuă să apară. În acest context, monitorizarea automată a vitezei prin radare este văzută ca o soluție de lungă durată, scriu cei de la Europa Liberă.
Cum sunt amplasate radarele mobile și pe ce criterii se stabilesc zonele
Radarele mobile ale Poliției sunt utilizate la nivel național, pe toate categoriile de drumuri, iar amplasarea lor este adaptată permanent în funcție de riscul rutier.
„Monitorizarea traficului rutier cu aceste radare mobile se realizează la nivel național, pe toate drumurile publice din toate județele, iar amplasarea acestora este dinamică, fiind stabilită în funcție de analiza riscului rutier, pe anumite intervale orare și în funcție de capacitatea operațională a poliției”, explică Alexandru Popa, comisar-șef în cadrul Direcției Rutiere a Poliției Române pentru Europa Liberă.
Analiza are la bază datele din anul anterior, respectiv numărul accidentelor și gravitatea acestora.
„Riscul rutier s-a evaluat prin raportare la situația din anul precedent și anume care a fost numărul accidentelor rutiere și consecințele acestora și zonele unde au fost concentrate cele mai multe astfel de evenimente”, precizează ofițerul.
Deși drumurile de mare viteză sunt considerate mai expuse, radarele sunt amplasate inclusiv pe segmente unde limita este mai redusă.
„Însă din practică am avut și situații în care aceste «puncte negre» să fie înregistrate și pe anumite categorii de drumuri cu o viteză mai redusă decât autostrăzile, drumurile expres, drumurile europene”, mai spune Alexandru Popa.
Procedura de sancționare: de la înregistrare la amenda trimisă prin poștă
Sistemul automat de constatare funcționează etapizat, fără oprirea șoferului în trafic, printr-o procedură care presupune înregistrarea abaterii, identificarea vehiculului și aplicarea sancțiunii ulterior.
„Sistemul funcționează pe un flux etapizat și anume radarele mobile înregistrează abaterea pe care o săvârșește un conducător de autovehicul”, explică Alexandru Popa.
Ulterior, vehiculul este identificat după numărul de înmatriculare, iar proprietarul este contactat oficial.
„Proprietarul este somat de către Poliție să comunice datele persoanei căreia a încredințat vehiculul pentru a-l conduce”, arată comisarul-șef, subliniind obligația legală de a furniza informații corecte.
Dacă proprietarul nu răspunde solicitării Poliției sau transmite intenționat date eronate, riscă să fie sancționat pentru neîndeplinirea obligațiilor legale.
„Documentele de constatare vor fi întocmite pe numele persoanei indicate de către acesta. Pentru că se presupune că proprietarul unui autovehicul e răspunzător de acesta și ar trebui să știe cui îl încredințează și ce se întâmplă cu acesta”, precizează reprezentantul Poliției.
Câte sancțiuni au fost date și ce urmează pentru extinderea sistemului
De la operaționalizarea sistemului, în ianuarie 2025, au fost sancționate peste 21.000 de abateri de viteză, dintr-un total de aproximativ 28.000–29.000 constatate.
„Sistemul e funcțional, în sensul că de la operaționalizarea lui și până în prezent au fost constatate și sancționate aproximativ 22.000 de astfel de abateri”, declară Alexandru Popa.
Comunicarea cu proprietarii se face, deocamdată, prin poștă, însă autoritățile lucrează la digitalizare.
„Proprietarul poate să aibă un cont în hub-ul de servicii al MAI, iar toată relaționarea dintre proprietari și poliție se poate face prin acel sistem electronic”, explică acesta.
Integrarea radarelor fixe ale CNAIR și a camerelor primăriilor este întârziată. Majoritatea echipamentelor CNAIR nu au fost încă achiziționate, iar verificarea camerelor locale este în curs.
„Din datele pe care le am, nu cunosc să fie vreo primărie care să fie operaționalizat acest sistem”, mai spune comisarul-șef.
De ce sunt necesare radarele fixe și ce rol au în siguranța rutieră
Radarele mobile au un impact punctual, în timp ce radarele fixe pot asigura monitorizare continuă.
„Radarele mobile au un rol important, însă acestea acționează doar punctual. Spre deosebire de acestea, radarele fixe pot asigura o monitorizare continuă pe sectoare cu risc rutier indicat”, subliniază Alexandru Popa.
Sistemele fixe vor funcționa într-un flux integrat, în care datele colectate sunt analizate și validate de polițiști înainte de aplicarea sancțiunilor.
„Semnalările sunt apoi analizate și validate de către polițiști rutieri, iar atunci când se confirmă abaterea, se parcurge procedura legală”, explică ofițerul.
În cazul suspendării permisului, măsura se aplică ulterior, după identificarea conducătorului auto și parcurgerea procedurii legale, fără a fi necesară oprirea acestuia în trafic.
„Existența permisului de conducere asupra titularului nu echivalează cu dreptul acesta de a conduce vehicule dacă a încălcat o regulă de circulație care atrage și suspendarea dreptului de a conduce”, avertizează Alexandru Popa.
Cauzele mortalității rutiere și rolul prevenției pe termen lung
Autoritățile atrag atenția că radarele, deși importante pentru constatarea și sancționarea abaterilor, nu pot rezolva singure problema siguranței rutiere fără educație, prevenție și îmbunătățirea infrastructurii.
„Determinarea cauzelor accidentelor rutiere relevă un ansamblu de factori care includ atât comportamentele individuale în trafic, cât și elemente de context”, explică Alexandru Popa.
Educația rutieră rămâne un pilon esențial în reducerea numărului de accidente grave și a deceselor pe șoselele din România, dincolo de orice investiție în infrastructură sau de extinderea sistemelor de control automat.
„Scopul acestor acțiuni este consolidarea unei culturi a responsabilității și creșterii nivelului de siguranță rutieră la nivel național”, spune reprezentantul Poliției, referindu-se la campaniile derulate în școli și comunități.
În final, combinația dintre control, infrastructură și educație este considerată cheia reducerii accidentelor.
„Cei doi piloni importanți, prevenirea și măsurile operative, cred că sunt cele mai bune măsuri pe care poate să le ia Poliția pentru reducerea accidentelor rutiere”, concluzionează Alexandru Popa, fără a separa responsabilitatea instituțiilor de cea a participanților la trafic.
