Componența noului Guvern de la Chișinău, continuitate și schimbări punctuale
Executivul condus de Alexandru Munteanu include ministere-cheie păstrate din fosta formulă, dar și câteva noi numiri considerate importante pentru direcția europeană a guvernării.
Ministerul Energiei va fi condus în continuare de Dorin Junghietu, numit inițial în funcție pe 19 februarie 2025. Cu o experiență de peste 16 ani în domeniul petrolului și gazelor, Junghietu se prezintă drept expert cu experiență internațională în coordonarea și punerea în funcțiune a proiectelor de energie și hidrocarburi.
La Ministerul Mediului, a fost desemnat Gheorghe Hajder, actual secretar de stat al instituției. Licențiat în științe politice și turism, cu un masterat în management public, Hajder a ocupat anterior funcții în administrația locală, între care cea de viceprimar la Stăuceni și de consilier parlamentar. El s-a aflat și pe lista electorală a PAS, la poziția 71.
Educația și agricultura, în mâinile acelorași miniștri
Dan Perciun își păstrează portofoliul la Ministerul Educației. Absolvent al Universității din Cambridge și al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, el a fost anterior deputat și a condus proiecte educaționale în sectorul public și privat. Înainte de a intra în politică, a colaborat cu mai multe organizații ca expert și consultant.
Tot în funcție rămâne și Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii și Industriei Alimentare. Antreprenoare din nordul Moldovei, Catlabuga a fost numită la conducerea ministerului în toamna anului 2024, în urma remanierilor operate de Dorin Recean. Cu o formare economică la ASEM, ea este fondatoarea a două companii active în agricultură și consultanță pentru afaceri.
Un jurist cu experiență, un economist și o expertă în politici sociale
La Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, portofoliul va fi gestionat de Eugen Osmochescu, licențiat în drept internațional și doctor în drept comparat.
Cu studii în Olanda și Irlanda, Osmochescu a lucrat pentru companii de consultanță precum KPMG și Bearing Point, contribuind la elaborarea Codului Fiscal și la dezvoltarea primei zone economice speciale din Moldova. Între 1994 și 2008, el a predat la Universitatea de Stat din Moldova discipline legate de dreptul european și drepturile omului.
Andrian Gavriliță preia conducerea Ministerului Finanțelor. Cu peste două decenii de experiență în domeniul economic, acesta a coordonat echipe guvernamentale de atragere a investițiilor încă din perioada mandatului premierului Vlad Filat.
Gavriliță a fost și șef al cabinetului premierului Chiril Gaburici, iar recent a activat ca expert în echipa lui Dorin Recean. Are studii la ASEM și la o școală europeană de management din Berlin.
La Ministerul Muncii și Protecției Sociale, noul ministru propus este Natalia Plugaru, specialistă în domeniul rezilienței demografice și al egalității de gen. Doctor în management la Academia de Studii Economice din București, ea deține și o diplomă de master de la Academia de Administrație Publică din Chișinău.
În prezent, Plugaru este reprezentant adjunct al UNFPA Moldova, coordonând programele care susțin integrarea europeană și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Politică externă, infrastructură și sănătate – domenii cu continuitate
Mihai Popșoi continuă să conducă Ministerul Afacerilor Externe, pe care îl gestionează din ianuarie 2024. Cu experiență în relații internaționale, Popșoi a activat ca analist la Ambasada SUA în Moldova și la Fundația „Jamestown” din Washington, înainte de a deveni deputat din partea blocului ACUM, iar ulterior al PAS.
La Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, își păstrează poziția Vladimir Bolea, istoric și jurist cu experiență parlamentară. Fost ministru al Agriculturii, el a fost numit la MIDR în noiembrie 2024.
Un alt nume nou este Emil Ceban, care va prelua Ministerul Sănătății. Rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Ceban renunță la această funcție pentru a conduce sistemul sanitar. Cu o carieră de peste două decenii în medicină și administrație universitară, el deține și studii în drept și economie.
Apărare, Justiție și Cultură – portofolii cu experiență diversă
Anatolie Nosatîi își menține funcția de ministru al Apărării, pe care o deține din 2021. Ofițer de carieră, acesta a reprezentat Moldova la Departamentul ONU pentru Operațiuni de Menținere a Păcii între 2014 și 2018, iar ulterior a revenit în Marele Stat Major al Armatei Naționale.
La Ministerul Justiției, a fost numit Vladislav Cojuhari, fost secretar general al Ministerului Afacerilor Interne. Cu o formare în drept penal și specializări în Belgia și SUA, inclusiv la Academia FBI, Cojuhari are experiență în analiză informațională și în combaterea terorismului. A ocupat diverse funcții în MAI între 2008 și 2024.
Cristian Jardan va conduce Ministerul Culturii, după o carieră de peste un deceniu în jurnalism. Fost reporter la Pro TV Chișinău și director al portalului „Unimedia”, Jardan a fost recent consilier politic în cabinetul premierului Recean. Este licențiat în sociologie la Universitatea Babeș-Bolyai și absolvent al Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.
Afacerile Interne și structura de conducere a Guvernului
La Ministerul Afacerilor Interne, își păstrează funcția Daniella Misail-Nichitin, cu o carieră începută în domeniul medical și continuată în sfera socială. Cu studii în medicină, drept și administrație, Misail-Nichitin a condus organizația „La Strada”, activând în domeniul prevenirii traficului de ființe umane și al protecției victimelor violenței. A colaborat cu UN Women și cu Coaliția Națională „Viața fără violență”.
Structura guvernului include și doi vicepremieri – unul responsabil de integrarea europeană, iar celălalt de reintegrarea regiunii transnistrene, ambele portofolii considerate prioritare în noul mandat.
În discursul rostit în Parlament, premierul desemnat Alexandru Munteanu a subliniat direcția proeuropeană a noului Executiv, declarând că își va depune mandatul „de onoare” dacă Republica Moldova nu va semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028.
Declarația sa a fost interpretată drept un angajament ferm în fața legislativului și a cetățenilor privind ritmul reformelor necesare pentru integrarea europeană.
