Noua strategie a Emiratelor Arabe: exporturi de combustibil fără trecere prin Strâmtoarea Ormuz
SURSA FOTO: Dreamstime - Petrol, țiței
Emiratele Arabe Unite analizează dezvoltarea primei conducte multi-combustibil din țară, un proiect care ar permite menținerea exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație chiar și în situația în care Strâmtoarea Ormuz nu mai poate fi utilizată.
Cum vor Emiratele Arabe Unite să mențină exporturile de combustibil în plin conflict regional
Anunțul a fost făcut de Philippe Khoury, vicepreședinte executiv pentru activitățile de trading al companiei petroliere de stat Abu Dhabi National Oil Company (Adnoc). Potrivit acestuia, compania evaluează posibilitatea construirii unei conducte destinate transportului produselor petroliere rafinate către piețele externe, fără a depinde de una dintre cele mai importante căi maritime ale lumii.
Inițiativa apare pe fondul restricțiilor severe impuse traficului prin Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea războiului cu Iranul, în urmă cu trei luni. Evoluțiile din regiune au determinat statele producătoare de petrol să accelereze planurile de dezvoltare a unor rute alternative de transport.
Emiratele Arabe Unite dețin deja o conductă pentru țiței care leagă zona de producție Habshan din Abu Dhabi de portul Fujairah, amplasat pe coasta estică a țării. De la începutul conflictului, Adnoc a utilizat intens această infrastructură pentru a asigura livrările către clienții internaționali.
Capacitate limitată și noi investiții
Actuala conductă poate transporta până la 1,5 milioane de barili pe zi. În același timp, portul Fujairah s-a aflat în mod repetat în raza unor atacuri de la declanșarea conflictului, fapt care a afectat fluxurile de export.
Pentru a răspunde acestor provocări, Adnoc construiește deja o a doua conductă pentru țiței. După finalizare, aceasta ar urma să dubleze capacitatea de transport către Fujairah. Punerea în funcțiune este estimată pentru începutul anului viitor.
Potrivit unei persoane familiarizate cu planurile companiei, noua conductă destinată produselor rafinate reprezintă următorul proiect major aflat pe agenda Adnoc. Sistemul ar urma să funcționeze după modelul unor infrastructuri similare existente la nivel internațional. Un exemplu este Colonial Pipeline din Statele Unite, care transportă succesiv diferite tipuri de combustibili rafinați prin aceeași rețea de conducte.
Dependența de Strâmtoarea Ormuz, pusă sub presiune
Conflictul a evidențiat dependența majoră a Orientului Mijlociu de Strâmtoarea Ormuz pentru exporturile energetice. În condiții normale, aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial tranzitează această rută strategică.
De la 28 februarie, traficul prin strâmtoare s-a redus aproape complet, afectând semnificativ fluxurile comerciale globale. În prezent, doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de infrastructură care permite transportul petrolului către porturi aflate în afara Golfului fără traversarea altor state.
Conducta est-vest a Arabiei Saudite a permis companiei Aramco să continue exporturile prin Marea Roșie, compensând în mare măsură blocajele apărute pe traseele tradiționale. Pe lângă proiectul conductei multi-combustibil, Emiratele Arabe Unite analizează și realizarea unei noi conducte vest-est. Potrivit lui Khoury, aceasta ar putea fi utilizată și de alți producători din Golf pentru a evita tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.

Tensiuni militare și noi atacuri în regiune
În paralel cu proiectele energetice, situația de securitate din Golf continuă să se deterioreze. Miercuri, armata americană a anunțat că mai multe atacuri cu rachete lansate de Iran asupra Bahrainului, Kuweitului și altor obiective regionale au fost interceptate sau au eșuat.
Două rachete îndreptate spre Kuweit s-ar fi dezintegrat în timpul zborului, iar alte proiectile balistice nu și-au atins țintele. Totodată, trei rachete lansate către Bahrain au fost interceptate, potrivit Comandamentului Central al SUA.
De la începutul conflictului, Iranul a vizat în repetate rânduri obiective din statele Golfului unde sunt amplasate baze militare americane.
Oficialii americani au mai transmis că au doborât drone iraniene care se îndreptau spre nave comerciale și poziții militare americane din Kuweit. De asemenea, au fost efectuate atacuri asupra insulei Qeshm, situată în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Negocierile dintre Washington și Teheran rămân blocate
Presa de stat iraniană a relatat că Garda Revoluționară Islamică a atacat sediul Flotei a Cincea a SUA din Bahrain, precum și alte obiective militare regionale, folosind rachete și drone.
La rândul său, Comandamentul Central al SUA a susținut că toate aceste atacuri au fost respinse și că forțele americane sunt pregătite să răspundă la ceea ce a numit „agresiunea iraniană nejustificată”. Escaladarea tensiunilor a contribuit la creșterea prețurilor petrolului cu peste 1% în primele ore ale tranzacțiilor de miercuri.
Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, se află într-un punct mort, în condițiile unui armistițiu fragil și ale blocării traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Iranul și Statele Unite au anunțat săptămâna trecută că au ajuns la un acord provizoriu pentru încetarea războiului, însă documentul nu a fost semnat până în prezent.
Presa iraniană a susținut că dialogul dintre cele două părți a fost suspendat în ultimele zile. Președintele american Donald Trump a respins aceste informații.
„Conversațiile dintre noi au continuat încontinuu, inclusiv acum patru zile, acum trei zile, acum două zile, acum o zi și astăzi”, a afirmat acesta într-o postare publicată pe rețelele sociale.
Programul nuclear al Iranului, principalul punct de dispută
Donald Trump a declarat în repetate rânduri, de la mijlocul lunii martie, că un acord este aproape și că acesta ar putea deschide calea unor negocieri privind subiecte sensibile, inclusiv viitorul programului nuclear iranian. Liderul de la Casa Albă susține că principalul obiectiv al administrației sale este împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare.
Teheranul respinge aceste acuzații și afirmă că programul său atomic are exclusiv scopuri civile și pașnice. Autoritățile iraniene solicită acces la miliarde de dolari proveniți din exporturile de petrol, eliminarea unor restricții comerciale și menținerea influenței asupra Strâmtorii Ormuz.
Presa iraniană a relatat că marina Gărzilor Revoluționare a lansat un atac asupra unei nave identificate drept „Panaya”, prezentat ca răspuns la un presupus atac american asupra unui petrolier iranian în apropierea strâmtorii.
„Perturbarea securității Strâmtorii Hormuz va avea un preț mare pentru armata americană”, au transmis publicațiile iraniene, citând Garda Revoluționară.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat marți că sancțiunile vor fi ridicate doar dacă Iranul va accepta să renunțe la activitățile nucleare contestate de Washington. În timpul unei dezbateri cu senatorul democrat Cory Booker, Rubio a afirmat: „Războiul s-a terminat”.
Lovituri continue în Liban și efecte economice globale
Conflictul izbucnit pe 28 februarie a provocat mii de victime, în special în Iran și Liban, și a contribuit la creșterea costurilor energiei pe piețele internaționale. În același timp, războiul a alimentat o nouă rundă de confruntări între Israel și gruparea Hezbollah din Liban.
Marți, armata israeliană a continuat atacurile asupra mai multor localități din sudul Libanului, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze. Acțiunile au avut loc în pofida unui armistițiu parțial mediat de Statele Unite și anunțat cu o zi înainte.
Numeroși locuitori continuă să se confrunte cu incertitudine și deplasări repetate. Aproximativ 1,2 milioane de persoane au fost strămutate de la începutul conflictului.
„De fiecare dată când ne întoarcem acasă, există un avertisment că vom fi din nou strămutați”, a declarat Faten Al Chehime, refugiată într-o tabără pentru persoane strămutate după ce a părăsit din nou locuința sa din sudul Beirutului.
Pe plan maritim, compania MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Impactul crizei se extinde și asupra operațiunilor umanitare. UNICEF a avertizat că majorarea costurilor de transport și perturbările lanțurilor de aprovizionare afectează livrarea ajutoarelor către Gaza, Liban, Republica Democrată Congo, Mali, Somalia, Sudanul de Sud, Nigeria și alte state dependente de asistență internațională.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





