Noua lege a salarizării. Se pregătesc schimbări majore la salarii. Economistul Dragoș Huru: Această premisă este, din perspectivă analitică, eronată

Proiectul noii Legi a salarizării unitare, promovat de Guvern ca parte a reformelor asumate prin PNRR, generează dezbateri intense în mediul economic și academic. Economistul Dragoș Huru, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din București, avertizează că modificările propuse riscă să accentueze problemele existente din sistemul public și susține că adevărata provocare nu este lipsa banilor, ci modul în care sunt distribuite resursele.

Noua lege a salarizării unitare, analizată din perspectiva impactului economic și social

Într-o analiză amplă publicată miercuri, Dragoș Huru a explicat că proiectul noii Legi a salarizării unitare trebuie privit dincolo de simpla dimensiune bugetară și evaluat prin prisma efectelor pe termen lung asupra pieței muncii, competitivității economice și funcționării administrației publice.

Potrivit economistului, obiective precum transparența, echitatea salarială și sustenabilitatea cheltuielilor publice sunt legitime și necesare. Cu toate acestea, forma actuală a proiectului ridică numeroase semne de întrebare.

„Absenţa unui model etic universal al salarizării publice implică faptul că o lege a salarizării unice trebuie să operaționalizeze un consens în jurul câtorva principii instrumentale: transparență, evaluare obiectivă a posturilor, raport de compresie rezonabil, proporție dominantă a salariului de bază față de componentele variabile, și comparabilitate — atât internă, cât și externă”, afirmă Dragoș Huru.

Economistul amintește că dezbaterile privind salarizarea unitară nu sunt noi. Primele încercări de reformă au apărut în perioada crizei financiare din 2008-2010, iar ulterior au fost reluate în 2015-2016, fără a conduce însă la o soluție stabilă și durabilă.

Sporurile salariale, în centrul controverselor

Una dintre cele mai criticate prevederi ale proiectului este plafonarea sporurilor la 20% din fondul de salarii al instituției.

Dragoș Huru susține că sporurile au devenit atât de importante tocmai din cauza blocării repetate a salariilor de bază în ultimii ani, iar limitarea lor fără o reformă profundă a grilelor salariale poate crea noi dezechilibre.

„Problema obiectivă este aceea a lipsei unui sistem complet unitar, transparent, bazat pe evaluarea obiectivă a posturilor și sustenabil financiar pe termen lung. Paradoxal, faptul că sporurile salariale au devenit prea importante în venitul total reprezintă principala problemă creată de către actuala propunere legislativă prin plafonarea lor la 20% din fondul de salarii al instituției”, arată economistul.

În opinia sa, proliferarea sporurilor nu a fost un accident administrativ, ci consecința unor decizii politice repetate prin care salariile de bază au fost înghețate, iar presiunile salariale au fost compensate prin acordarea unor beneficii suplimentare.

Avertisment privind efectele asupra administrației și economiei

Analiza atrage atenția și asupra riscului ca noua lege să reducă atractivitatea locurilor de muncă din sectorul public pentru specialiști și personalul cu înaltă calificare.

Potrivit lui Huru, comprimarea diferențelor salariale poate fi percepută ca un instrument de echitate socială, însă pe termen lung poate afecta capacitatea statului de a atrage profesioniști performanți.

„Sistemul actual recompensează mai ales vechimea, apartenența la o anumită familie ocupațională, existența unor sporuri și indemnizații şi nu văd cum prezenta propunere mizează pe ideea prin care performanța individuală influențează venitul final al angajatului. Din contră, face imposibil fenomenul”, susține economistul.

Acesta avertizează că eventualele reduceri semnificative ale veniturilor în sectorul public ar putea avea efecte economice mai ample, inclusiv asupra consumului și creșterii economice.

Economist: „Problema nu este lipsa resurselor, ci lipsa unei ierarhizări raționale”

În concluzie, profesorul ASE consideră că reforma salarizării nu poate fi redusă la o simplă operațiune contabilă.

„Legea salarizării unice pornește de la premisa că insuficiența resurselor financiare ar reprezenta cauza primară a crizei salariale. Această premisă este, din perspectivă analitică, eronată: cauza fundamentală nu constă în insuficiența resurselor, ci în absența unei ierarhizări raționale și coerente a acestora”, afirmă Dragoș Huru.

Potrivit economistului, o reformă reală ar trebui să urmărească simultan predictibilitatea, echitatea și competitivitatea sistemului public, fără a genera noi dezechilibre sau tensiuni sociale.