Noua lege a salarizării ia o turnură neașteptată. Ce spune Dragoș Pîslaru despre salariile bugetarilor

Noua variantă a proiectului privind salarizarea bugetarilor a fost modificată după consultările cu sindicatele și discuțiile cu Comisia Europeană, potrivit ministrului interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru.

Noua lege a salarizării intră într-o etapă decisivă. Ce variantă pregătește Guvernul

El susține că forma actualizată va permite creșteri salariale în următorii ani, fără diminuarea veniturilor existente, însă avertizează că orice majorare care depășește nivelul susținut financiar ar fi „populistă”. Pîslaru a declarat, la Digi24, că modificările au fost făcute după discuțiile cu reprezentanții sindicatelor, înainte ca proiectul să fie prezentat partidelor politice. Ministrul a explicat că a fost necesară și clarificarea unor aspecte cu Comisia Europeană, în special în privința costurilor pe care le-ar implica noile prevederi.

„Am lucrat la acest lucru și, bineînțeles, am încercat să ne îndreptăm către sindicate cu astfel de propuneri, înainte însă de a ne întoarce către partide. A fost important să validăm aceste asumții, care evident antrenează sau antrenau costuri suplimentare cu Comisia Europeană”, a declarat Pîslaru.

Potrivit ministrului interimar, România nu a primit din partea Comisiei Europene un proiect respins, ci avertismente privind nivelul creșterilor salariale și efectele acestora asupra situației financiare a țării. Pîslaru a menționat că anumite creșteri considerate dezechilibrate sau care depășesc anumite praguri pot avea consecințe asupra ratingului de țară și asupra îndeplinirii jalonului.

Cerințele Comisiei Europene și limita angajamentelor

Noua formă a proiectului trebuie să țină cont atât de angajamentele asumate de România, cât și de condițiile stabilite pentru îndeplinirea jalonului referitor la salarizarea din sectorul public. Pîslaru a precizat că Executivul urmărește să prezinte o variantă care să poată fi susținută financiar.

„Vom veni cu o versiune care să întrunească atât acordul Ministerului Finanțelor pe ceea ce putem să facem pe angajamentele României în perioada următoare, cât și elementele de jalon pe care Comisia Europeană le solicită”.

Ministrul a explicat că discuțiile cu oficialii europeni au vizat în special riscurile asociate sustenabilității fiscal-bugetare. El a subliniat însă că deciziile privind bugetul României nu sunt stabilite de Comisia Europeană, instituția europeană având rolul de a semnala eventualele riscuri.

„Comisia Europeană nu stabilește bugete pentru România. Comisia Europeană îți atrage atenția asupra unor riscuri și da, ni -a atras atenția asupra unor riscuri și de ce aceste riscuri trebuie privite, mai ales în lumina ultimului rating pe care l-am obținut”, a declarat Pîslaru.

În privința limitei de 12 miliarde de lei pentru angajamente, ministrul a arătat că aceasta indică nivelul de buget care ar putea fi avut în vedere pentru respectarea jalonului, însă rămâne problema identificării surselor de finanțare.

„Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani”, a explicat ministrul.

Pîslaru a confirmat că au existat discuții pentru suplimentarea sumelor alocate unor domenii precum sănătatea și educația. Unele dintre solicitări nu au putut fi susținute însă după consultările cu reprezentanții Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru: Este o variantă obiectivă. Adică cât ne permitem

Ministrul interimar nu a oferit, înaintea întâlnirii cu partidele politice, detalii privind impactul bugetar exact al noii variante a proiectului. El a susținut însă că forma actuală a fost construită ținând cont de limitele financiare ale României și de necesitatea respectării angajamentelor asumate.

„Cu mâna pe inimă vă pot spune că din perspectivă profesională varianta aceasta este o variantă obiectivă. Este o variantă care a depăși înseamnă să intri în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară. Adică cât ne permitem, iar a merge mai jos înseamnă a risca zona de acceptabilitate socială minimală cu promisiuni care au fost făcute de mulți ani către zona de administrație publică”, a explicat  Pîslaru.

El a avertizat că o eventuală suplimentare a majorărilor salariale, dacă nu este susținută de resurse financiare, nu ar putea fi justificată din punct de vedere bugetar.

„În acest moment suntem pregătiți tehnic sau profesional să arătăm liderilor politici că orice suplimentare este populistă pentru că nu are o bază pe care să o poți fundamenta nu numai față de Comisia Europeană, ci față de cât își permite România”, a spus ministrul.

Pîslaru a reconfirmat că proiectul nu prevede reduceri ale veniturilor salariale existente. Potrivit acestuia, salariile din sectorul public ar urma să beneficieze de ajustări pozitive în anii următori, în funcție de prevederile noii legislații.

„Toate salariile au acel sistem de protecție de sumă tranzitorie, niciun venit salarial nu va scădea. Asta este un lucru pe care vi-l pot reconfirma și pe această variantă de ultim proiect pe care o transmitem”, a punctat ministrul interimar.

Peste două treimi dintre salarii ar urma să crească

Ministrul a precizat că majoritatea salariilor din sectorul public ar urma să fie ajustate pozitiv, fără ca acest lucru să însemne creșteri de amploare. El a subliniat că forma actuală a proiectului are ca principiu menținerea veniturilor și acordarea unor majorări acolo unde acestea pot fi susținute.

„Este foarte important de înțeles că în continuare peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri, nu extraordinare, dar vor fi creșteri și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial”, a mai declarat Pîslaru.

Ministrul interimar a abordat și situația salarizării din sistemul judiciar, după reacțiile reprezentanților acestui sector. Potrivit lui Pîslaru, aspectele semnalate au fost discutate cu Ministerul Justiției, iar prevederile referitoare la funcțiile de conducere din sistem au fost ajustate.

„Deja de în urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție, CSM, Parchet, Înalta Curte, au fost reglate în mod evident ca să respecte principiul egalității puterilor în stat”, a subliniat Pîslaru.

În ceea ce privește această situație, ministrul a susținut că modificările au fost deja operate, iar reprezentanții sistemului judiciar ar fi fost informați despre soluționarea aspectelor semnalate. „Această problemă este rezolvată deja și știau probabil de la Ministerul Justiției că o rezolvasem”, a concluzionat Pîslaru.