Noile reguli fiscale pentru drepturile de autor stârnesc revoltă. Actorii, scriitorii și jurnaliștii, trimiși la ANAF

Mihai Belu critică noile modificări fiscale privind veniturile din drepturi de autor, susținând că schimbările ar putea crește semnificativ birocrația și obligațiile administrative pentru scriitori, actori, jurnaliști și alți creatori de conținut. În viziunea sa, noile reguli impuse în relația cu ANAF și utilizarea Spațiului Privat Virtual ar transforma un sistem anterior simplificat, în care impozitul era reținut la sursă, într-un proces complex ce implică facturare, înregistrare digitală și costuri suplimentare. Criticile sale vizează în special impactul asupra mediului cultural și riscul accentuării procedurilor birocratice în contextul reformelor fiscale.

Noile reguli fiscale pentru drepturi de autor, criticate dur

Mihai Belu a comentat modificările recente din zona fiscalității aplicate veniturilor din drepturi de autor, susținând că acestea ar putea conduce la o creștere semnificativă a sarcinilor administrative pentru persoanele care activează în domeniul cultural, artistic și media.

Acesta a explicat că, în vechiul sistem, impozitul pe venit era reținut direct la sursă de către entitățile care efectuau plata, precum editurile sau instituțiile contractante, ceea ce simplifica procesul pentru beneficiari.

Posibile efecte ale noilor reguli fiscale

Potrivit interpretării prezentate de Mihai Belu, noile reglementări ar presupune ca persoanele care obțin venituri din drepturi de autor să se înregistreze în sistemele digitale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), inclusiv în Spațiul Privat Virtual, și să gestioneze direct procesul de raportare fiscală.

El a menționat că acest lucru ar putea implica utilizarea unor aplicații de facturare, colaborarea cu servicii de contabilitate și îndeplinirea unor obligații administrative suplimentare.

”Cu ultima zvâcnire, Ilie Sărăcie trimite la coadă la ANAF toți actorii, toți scriitorii și toți jurnaliștii. Și pe ăia care l-au susținut și pe cei care l-au criticat. Aruncă în malaxorul birocrației inutile sute de mii de oameni, degeaba.

Ultima invenție a minții întortocheate și pline de mistere puerile a lui Bolojan este factura emisă de persoanele fizice care încasează drepturi de autor. Este un aspect important care trebuie subliniat: toate aceste persoane plăteau și până acum impozit pe venit, care era reținut la sursă. Adică, firmele care îi plăteau mai întâi vărsau bani către stat.

Singura modificare adusă de premierul-catastrofă este legată de birocrație. Acum, toată lumea trebuie să se înregistreze în veșnic nefuncționalul Spațiu Privat Virtual de la slab digitalizatul ANAF.

Înainte de catastrofa Bolojan, când un scriitor scria o carte, editura îi calcula banii, reținea 10% și îi plătea statului, apoi îi vira lui restul de bani”, spune acesta.

În opinia sa, deși nivelul veniturilor nete nu ar suferi modificări majore, complexitatea procedurilor administrative ar putea crește, generând costuri și timp suplimentar pentru contribuabili.

Critici privind birocratizarea procesului fiscal

Mihai Belu a susținut că aceste modificări ar reprezenta mai degrabă o schimbare de procedură decât una de fond, subliniind că responsabilitățile administrative ar fi transferate către contribuabili.

În acest context, el a atras atenția asupra riscului de suprasolicitare a sistemelor digitale ale ANAF și asupra dificultăților de adaptare pentru anumite categorii profesionale.

”După Bolojan, scriitorul trebuie să se înregistreze la ANAF, să plătească un contabil, să emită o factură printr-o aplicație plătită suplimentar, să o trimită la ANAF, apoi să fie plătit la fel ca înainte. Nu se schimbă nimic. Se pun niște oameni pe drum. Se generează niște cheltuieli și o birocrație care este de referință pentru un premier inutil, prezentat ca un miraculos salvator”, mai spune acesta.

Acesta a făcut trimitere la mai multe figuri publice din spațiul cultural și media, sugerând reacții potențiale din partea unor personalități precum Mircea Cărtărescu, Marius Manole, Lucian Mîndruță, Tudor Chirilă, Delia Matache și Cristian Tudor Popescu, în raport cu aceste schimbări.

Aceste referințe au fost utilizate în context retoric, ca exemplificare a impactului perceput asupra mediului creativ și media.

”Abia aștept ca Mircea Cărtărescu, cel veșnic nominalizat, prietenul meu Vlad Craioveanu sau partenerul civil Marius Manole să aplaude această măsură. Vreau să-l văd pe Mîndruță că se bucură de viziunea fiscală a lui Ilie Bolojan sau pe Tudor Chirilă, revoluționarul etern, că arde de nerăbdare să se umple de hârtii inutile.

Tremur de fericire când mă gândesc la felul în care se vor înghesui în Spațiul Privat Virtual Delia Matache și Cristian Tudor Popescu, ca doi parteneri de nădejde ai regimului.

Sper să se termine repede consultările de la Cotroceni, iar noul Guvern, oricare ar fi el, să schimbe direcția catastrofală în care a fost ghidată România de acest prim-ministru aberant”, spune acesta.