Nivelul de educație superioară din UE a crescut puternic în ultimii 20 de ani. România este printre țările cu cele mai mici creșteri

Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care au absolvit studii superioare a crescut constant în Uniunea Europeană, ajungând la 44,8% în 2025, potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În 2005, proporția era de 27,2%, ceea ce înseamnă o creștere de 17,6 puncte procentuale în două decenii.

Nivelul de educație superioară din UE a crescut puternic în ultimii 20 de ani

Evoluția arată că Uniunea Europeană se află pe traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2030 în cadrul strategic al Spațiului european al educației. Ținta este ca cel puțin 45% din populație să dețină o diplomă de învățământ superior până în 2030, potrivit informațiilor publicate de Eurostat.

Creșterea nivelului de educație terțiară s-a înregistrat atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Diferența dintre cele două categorii a rămas însă semnificativă în 2025.

Astfel, 50,5% dintre femeile cu vârste între 25 și 34 de ani dețineau o diplomă de învățământ superior, în timp ce în cazul bărbaților proporția era de 39,3%.

Nivelul de educație terțiară diferă considerabil și în funcție de gradul de urbanizare. În orașe, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani, respectiv 55%, aveau absolvite studii superioare în 2025.

În orașele mici și suburbii, ponderea era de 38,4%, în timp ce în zonele rurale ajungea la doar 32,9%. Datele evidențiază astfel o diferență importantă între populația tânără din mediul urban și cea din mediul rural în ceea ce privește nivelul de educație terțiară.

Toate statele UE au înregistrat creșteri

Ponderea persoanelor cu studii superioare a crescut în toate statele membre ale Uniunii Europene între 2005 și 2025. Amploarea creșterilor a fost însă diferită de la o țară la alta.

Cele mai mari majorări au fost consemnate în Malta, unde creșterea a fost de 29,9 puncte procentuale, Luxemburg, cu 28 de puncte procentuale, și Irlanda, cu 25,9 puncte procentuale.

La polul opus s-au aflat Finlanda, cu o creștere de numai 0,7 puncte procentuale, România, cu 9,5 puncte procentuale, și Estonia, cu 11,2 puncte procentuale. România se numără astfel printre statele membre în care avansul ponderii tinerilor cu studii superioare a fost mai redus în intervalul analizat.

Evoluția generală a nivelului de educație terțiară reflectă, într-o anumită măsură, investițiile realizate în învățământul superior pentru a răspunde cererii tot mai mari de forță de muncă mai bine calificată.

Un alt factor menționat de Eurostat este reprezentat de schimbările produse în unele țări ca urmare a implementării reformelor Procesului Bologna. În urma acestor reforme, anumite state au trecut la programe de studii cu o durată mai scurtă.

Educația de calitate, obiectiv de dezvoltare durabilă

Nivelul de educație terțiară reprezintă unul dintre indicatorii utilizați pentru monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 4, referitor la educația de calitate.

Obiectivul urmărește asigurarea accesului tuturor la educație de calitate, în toate etapele vieții, precum și creșterea numărului de tineri și adulți care dețin competențele necesare pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru desfășurarea unor activități profesionale decente și pentru antreprenoriat.

În contextul Uniunii Europene, monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 4 se concentrează asupra mai multor componente. Acestea includ educația de bază, educația terțiară, învățarea adulților și competențele digitale.