S-au decis noi restricții în România. Cine nu le respectă, poate face 5 ani de închisoare. Nicușor Dan a semnat decretul

Președintele Nicușor Dan a semnat vineri, 12 decembrie, o serie de decrete care includ modificări importante ale Codului Penal, vizând respectarea sancțiunilor internaționale impuse de Uniunea Europeană. Legea introduce pedepse cu închisoarea între unu și cinci ani pentru nerespectarea acestor restricții, având impact direct asupra companiilor și persoanelor implicate în tranzacții internaționale.

Nicușor Dan oficializează legea privind sancțiunile internaționale

Vineri, președintele Nicușor Dan a semnat decrete care promulgă modificări legislative considerate esențiale pentru respectarea reglementărilor internaționale. Aceste prevederi stabilesc că încălcarea sancțiunilor, cum ar fi neînghețarea fondurilor financiare sau continuarea tranzacțiilor cu țări vizate de penalizări, constituie infracțiune și poate fi pedepsită cu închisoare de la un an la cinci ani.

Legea este considerată crucială pentru conformitatea României cu reglementările Uniunii Europene și pentru prevenirea implicării în activități financiare nepermise. Adoptarea și promulgarea rapidă a actului normativ vin în contextul tensiunilor din sistemul judiciar, unde deciziile privind aplicarea legii sunt urmărite cu atenție de instituțiile internaționale și mediul de afaceri.

Președintele a declarat că măsurile legislative vizează prevenirea și sancționarea comportamentelor care pot aduce prejudicii economiei naționale sau imaginii României în relațiile externe. Prin aceste modificări, autoritățile urmăresc să asigure respectarea restricțiilor impuse de Uniunea Europeană și să protejeze integritatea fluxurilor financiare.

Ce fapte devin infracțiuni conform noii legi semnate de Nicușor Dan

Legea promulgată stabilește un cadru detaliat privind comportamentele care devin infracțiuni atunci când încalcă regimul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană. Prima categorie include situațiile în care fonduri sau resurse economice sunt puse la dispoziția unor persoane, entități sau organisme desemnate, fie direct, fie prin intermediari. Aceeași abordare se aplică și cazurilor în care nu este îndeplinită obligația de înghețare a fondurilor sau bunurilor aparținând persoanelor vizate de restricții.

Textul legislativ acoperă și scenariile în care persoane supuse sancțiunilor sunt lăsate să intre sau să tranziteze teritoriul României, contrar interdicțiilor. Tot în zona faptelor penalizate intră efectuarea sau continuarea tranzacțiilor cu state terțe sau structuri controlate de acestea, inclusiv atribuirea ori derularea contractelor publice și a concesiunilor, dacă astfel de activități sunt interzise prin reglementările europene.

O secțiune importantă se referă la activitățile comerciale ce privesc bunuri aflate sub sancțiuni — import, export, tranzit, vânzare, cumpărare, transport sau transfer. Legea include aici și serviciile conexe, precum brokerajul, asistența tehnică sau alte tipuri de servicii asociate, dacă sunt desfășurate cu încălcarea restricțiilor internaționale. În același registru intră furnizarea de servicii financiare sau desfășurarea de operațiuni financiare interzise, precum și furnizarea altor categorii de servicii către persoane sau entități vizate de sancțiuni.

Reglementările continuă cu incriminarea tentativelor de eludare a sancțiunilor, fie prin transferul fondurilor către terți, fie prin alte modalități care pot ascunde proprietatea reală asupra bunurilor supuse înghețării. Sunt incluse și acțiunile de furnizare a unor informații false sau înșelătoare cu scopul de a masca beneficiarul final al resurselor economice. De asemenea, legea sancționează nerespectarea obligațiilor de informare către autoritățile administrative competente, atât în ceea ce privește fondurile aflate în jurisdicția României, cât și informațiile deținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu cu privire la resursele economice ce ar trebui înghețate.

Responsabilități extinse pentru instituții și operatori economici în aplicarea restricțiilor europene

Aplicarea noilor reguli impune o responsabilitate crescută atât pentru persoanele fizice, cât și pentru entitățile economice care derulează activități internaționale. Instituțiile și companiile care intră în contact cu resurse financiare, bunuri sau servicii ce pot intra sub incidența sancțiunilor trebuie să își adapteze procedurile interne pentru a preveni orice încălcare a obligațiilor legale. Lipsa unor mecanisme adecvate de verificare poate duce la situații în care operațiuni aparent obișnuite devin, conform legii, fapte incriminate penal.

Legea include și obligația strictă ca toate autoritățile și entitățile implicate în activități reglementate să respecte condițiile prevăzute în autorizațiile administrative eliberate pentru operațiuni sensibile. Nerespectarea acestor condiții, în situațiile în care activitatea ar fi interzisă fără o astfel de autorizație, este încadrată ca o formă de încălcare a regimului sancțiunilor și poate atrage răspunderea penală. Acest aspect obligă instituțiile să verifice permanent conformitatea activităților desfășurate.

În plus, legea prevede că obligațiile de raportare a fondurilor și bunurilor controlate de persoane vizate de sancțiuni nu pot fi ignorate sau amânate, indiferent de contextul operațional. Autoritățile administrative trebuie informate prompt cu privire la resursele economice aflate pe teritoriul României sau al altor state membre, atunci când aceste informații sunt obținute prin atribuțiile de serviciu. Această prevedere este esențială pentru prevenirea ocultării patrimoniului de către entitățile supuse restricțiilor europene.

Prin extinderea obligațiilor de verificare, control și raportare, legea urmărește să asigure implementarea consecventă a sancțiunilor internaționale și să ofere un instrument suplimentar autorităților în supravegherea respectării reglementărilor europene. Operatorii economici și instituțiile publice sunt astfel puși în situația de a revizui proceduri interne, de a evalua riscurile asociate tranzacțiilor și de a menține un flux constant de informații către autorități, pentru a evita încălcarea legislației penale în domeniu.