Nicușor Dan este nemulțumit de pașii prea înceți care se fac pentru combaterea evaziunii fiscale
Președintele Nicușor Dan a declarat în Parlament că, în opinia sa, ANAF a făcut progrese în direcția combaterii evaziunii fiscale, mai ales în ceea ce privește digitalizarea și acțiunile țintite. El a apreciat că toate aceste îmbunătățiri reprezintă doar 15-20% din ceea ce ar trebui realizat pentru eficientizarea colectării fiscale și reducerea evaziunii.
În viziunea sa, instituția a făcut „niște pași înainte”, însă drumul până la performanță este încă lung.
„Pe evaziune fiscală am văzut o schimbare la ANAF, am văzut nişte progrese pe partea de digitalizare şi am văzut nişte acţiuni ţintite.
Cred că suntem undeva la 15-20% din ce se poate face, în direcţia combaterii evaziunii fiscale. Dar au fost nişte paşi înainte”, a afirmat șeful statului astăzi, 26 noiembrie.
Nicușor Dan a adăugat că marile probleme ale statului nu sunt legate de producția casnică pentru autoconsum, argumentând că evaziunea reală provine din lanțuri complexe, în special din zona TVA și a tranzacțiilor intracomunitare.
El a subliniat că autoritățile cunosc deja aceste zone vulnerabile, însă abia în prezent încep să dezvolte instrumentele electronice necesare pentru a depista exact punctele în care se produce evaziunea.
„Nu gemul de la bunica este marea evaziune, în niciun caz. Există lanţuri de mare evaziune, există o evaziune la TVA-ul şi pe intra-comunitar…
Deci zonele de evaziune noi le cunoaştem. Nu avem sau abia începem să avem mijloacele electronice care să ne ducă exact către punctul de evaziune, astfel încât să luăm măsuri”, a completat președintele României.
Controversa „gemului bunicii” a reaprins discuțiile despre colectarea TVA
Declarațiile lui Nicușor Dan vin în contextul unei controverse recente declanșate de președintele ANAF, Adrian Nica.
Acesta spunea, la jumătatea lunii octombrie, că produsele realizate în gospodărie, precum gemul, afectează calculul GAP-ului de TVA – indicatorul care reflectă diferența dintre TVA teoretic și TVA efectiv colectat.
Șeful ANAF a explicat că metodologia Comisiei Europene include și autoconsumul în evaluarea performanței unui stat în colectarea TVA.
El a menționat că România utilizează date aferente anului 2022 și că se așteaptă publicarea celor pentru 2023, precizând că unele state, precum Bulgaria, au solicitat expertiză pentru a ajusta formula de calcul, întrucât rezultatele pot fi distorsionate.
„Așteptăm publicarea pe 2023. Am văzut că țările vecine, cum ar fi Bulgaria, au solicitat asistență de specialitate pentru a avea o formulă corectă de calcul a acestor diferențe, când vorbim de GAP-ul de TVA în mod special.
Asta încercăm să facem și noi, să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”, a spus Nica.
Adrian Nica a susținut, la acel moment, că România are particularități specifice privind producția destinată consumului propriu, iar acest lucru influențează statisticile privind colectarea TVA. El dăduse exemplul „gemului făcut de bunica”, întrebat fiind dacă astfel de produse afectează efectiv GAP-ul de TVA.
Potrivit lui, „din păcate”, metodologia actuală folosită de Comisie calculează și această componentă.
Adrian Nica: Este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează, fiind specificul acestei țări, atunci când vorbim de autoconsum
Și ca să dau câteva exemple clare: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica.
Moderatorul: Asta contează la GAP-ul de TVA în România?
Adrian Nica: Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA.
Ce reprezintă GAP-ul de TVA
Indicatorul GAP de TVA măsoară diferența dintre suma pe care statul ar trebui să o încaseze din TVA și cea pe care o colectează efectiv, fiind utilizat pentru a evalua nivelul de fraudă fiscală, evaziune, insolvențe sau erori administrative.
România se află constant între statele cu unul dintre cele mai ridicate GAP-uri din UE.
