Ministrul Finanțelor a explicat, într-o conferință de presă, că eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical nu a fost o inițiativă a Ministerului Finanțelor, ci o propunere venită din partea Ministerului Sănătății, în contextul eforturilor de control al cheltuielilor din sistemul de sănătate.
„Proiectul a fost propus de Ministerul Sănătății, e adevărat că orice economie care vine din această zonă a concediilor medicale, unde anul trecut am plătit cu 2,4 miliarde în plus, am făcut un efort foarte mare de a plăti restanțe de trei ani și le-am redus la 6 luni.
În acest context, colegul de la ministerul Sănătății, domnul Rogobete a făcut această propunere și a fost adoptată la final de an. În momentul în care vom lua o decizie, acest lucru trebuie analizat și văzut și impactul pe care această propunere o va avea pe proiectul final de lege”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit ministrului, măsura trebuie analizată în ansamblul reformelor din domeniul sănătății și al echilibrelor bugetare, iar forma finală a actului normativ va fi stabilită doar după evaluarea tuturor efectelor.
Presiune bugetară majoră: cheltuieli record cu concediile medicale
Contextul în care a fost adoptată această măsură este legat de nivelul ridicat al cheltuielilor cu concediile medicale. Potrivit datelor prezentate de autorități, în anul precedent statul a achitat sume suplimentare semnificative pentru a acoperi restanțele acumulate în ultimii ani.
Ministerul Finanțelor a fost nevoit să facă un efort bugetar considerabil pentru a reduce întârzierile la plata indemnizațiilor, restanțele fiind diminuate de la o perioadă de trei ani la aproximativ șase luni. În acest context, orice măsură care poate contribui la eficientizarea cheltuielilor a fost analizată la nivel guvernamental.
Premierul: măsura este temporară și ține de realitățile actuale
Subiectul a fost abordat și de prim-ministrul Ilie Bolojan, care a explicat, miercuri seară, că neplata primei zile de concediu medical este o soluție tranzitorie, aplicată pe o perioadă limitată.
Premierul a arătat că măsura reflectă „realitățile pe care le avem” și va fi menținută doar până la implementarea unor mecanisme mai eficiente, menite să prevină acordarea nejustificată a concediilor medicale.
Totodată, Ilie Bolojan a atras atenția asupra dimensiunii fenomenului, precizând că România a cheltuit anul trecut aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale, sumă care reprezintă aproape 8% din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate.
Contestare la CCR și inițiative de modificare în Parlament
Măsura a generat reacții și în plan instituțional. Avocatul Poporului a contestat prevederea privind neplata primei zile de concediu medical la Curtea Constituțională, invocând posibile efecte asupra drepturilor persoanelor asigurate.
În paralel, parlamentari din Coaliția de guvernare au anunțat intenția de a interveni legislativ pentru a ajusta măsura. Senatoarea și prim-vicepreședinta PNL, Nicoleta Pauliuc, a declarat că va depune un amendament la Ordonanța de urgență nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
Amendamentul vizează exceptarea bolnavilor cronici și a pacienților oncologici de la aplicarea prevederii care elimină plata primei zile de concediu medical, astfel încât aceste categorii vulnerabile să nu fie afectate de măsura adoptată la finalul anului trecut.
