Negocierile din coaliție rămân blocate pe tema reformei din administrație. PSD este împotriva tăierii salariilor la bugetari

Liderii coaliției de guvernare discută de mai multe săptămâni despre pachetul amplu de reformă a administrației, însă surse politice afirmă că aplicarea ar putea fi împinsă până după 8 decembrie, după încheierea alegerilor locale. Amânarea este generată de lipsa unui acord privind reducerile de cheltuieli în administrația centrală, deși pentru nivelul local s-a ajuns deja la un compromis

Negocierile din coaliție rămân blocate pe tema reformei din administrație

Surse din coaliția de guvernare au precizat că reforma administrației locale și centrale riscă să fie amânată până după 8 decembrie, întrucât partidele nu au reușit să ajungă la o înțelegere privind reducerile din structurile centrale.

În timp ce pentru administrația locală a fost convenită o reducere estimată la aproximativ 13.000 de posturi, discuțiile privind diminuarea cheltuielilor cu salariile la nivel central au rămas nefinalizate.

Potrivit surselor, la ultima ședință de coaliție liderii nu au reușit să cadă de acord asupra unei reduceri de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală. Divergențele au pornit de la domeniile care ar urma să fie exceptate de la aceste tăieri, întrucât fiecare partid a cerut protejarea anumitor sectoare.

Inițial, doar Kelemen Hunor, liderul UDMR, s-a opus reducerilor în Educație, considerând că sistemul necesită stabilitate. La rândul său, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a cerut exceptarea Armatei de la orice diminuare de buget, precizând că structurile militare au deja un grad ridicat de încărcare.

În schimb, în ședința de luni, Ilie Bolojan ar fi insistat pentru stabilirea unui principiu unitar, solicitând ca niciun domeniu să nu fie exceptat de la măsurile de eficientizare.

Pe fondul acestor discuții, premierul a anunțat miercuri că domeniul Educației va fi exceptat de la tăieri. În același timp, conducerea PSD a votat împotriva oricărei variante care ar presupune reducerea salariilor în sectorul bugetar, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD „nu susține tăierea și reducerea salariilor în sectorul bugetar”. Acesta a avertizat că formațiunea sa ar putea ieși de la guvernare în cazul în care o astfel de măsură ar fi impusă.

În acest moment rămâne neclar ce domenii ar putea suporta reducerile propuse, mai ales în condițiile în care și Ministerul Apărării respinge diminuările de fonduri. În paralel, sindicaliștii din Educație și Sănătate au avertizat că ar putea declanșa greva generală dacă veniturile angajaților vor scădea.

Amânarea negocierilor afectează măsurile deja convenite pentru administrația locală

Blocajul din discuțiile privind administrația centrală întârzie și aplicarea măsurilor asupra cărora liderii coaliției se înțeleseseră anterior. Printre acestea se află reducerea cu 10% a numărului de posturi ocupate în administrația locală, cu excepția angajaților din sănătate, învățământul preuniversitar și creșe. Alte măsuri vizau întărirea colectării amenzilor și taxelor locale.

Surse politice afirmă că aceste măsuri nu pot fi puse în aplicare separat, deoarece fac parte din același pachet de reformă gândit de Guvern, ceea ce face ca amânarea negocierilor privind administrația centrală să blocheze întregul program.

Reforma pensiilor magistraților și efectele asupra calendarului legislativ

În paralel cu discuțiile despre reorganizarea administrației, premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul referitor la pensiile magistraților este finalizat și urmează să ajungă la Consiliul Superior al Magistraturii. Coaliția a decis extinderea perioadei de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani, de la 10 la 15 ani, ca o formă de concesie pentru judecători și procurori.

Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va solicita CSM să emită un aviz într-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel încât Executivul să își poată angaja răspunderea în Parlament la începutul lunii decembrie. Prim-ministrul a subliniat că „cealaltă prevedere principală, plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net, a rămas în forma inițială”.

În replică, Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a afirmat că prelungirea perioadei de tranziție nu reprezintă o modificare substanțială și că proiectul ar fi trebuit transmis mai devreme pentru a permite un aviz rapid.

Divergențe persistente privind reducerea cheltuielilor cu personalul în administrația centrală

În ceea ce privește reforma administrației centrale, Ilie Bolojan a explicat că își dorește o reducere de 10% a cheltuielilor cu personalul, măsură care nu ar afecta domeniile unde au avut loc ajustări în cursul acestui an. Una dintre opțiunile analizate este interdicția cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, care ar urma să se aplice doar pensiilor necontributive, excluzând personalul din educație și sănătate.

Premierul a argumentat că „o bună parte din acești oameni care sunt angajați ar opta într-o variantă sau alta și foarte probabil ar renunța la funcția din sectorul public. Acele posturi care devin vacante nu mai pot fi ocupate”.

PSD respinge însă orice idee de disponibilizare sau diminuare a salariilor. Sorin Grindeanu a reiterat că „reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, subliniind că social-democrații nu vor susține nicio variantă care presupune diminuarea veniturilor angajaților.

Premierul a transmis că doar adoptarea reformei va permite construcția unui buget realist pentru anul 2026, însă negocierile rămân, pentru moment, fără un consens clar.