Guvernul pregătește reduceri de personal și sporuri: Toate ministerele să aibă în vedere o reducere cu 10% a anvelopei salariale

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, începând cu anul 2026, toate ministerele vor trebui să opereze o diminuare de 10% a anvelopei salariale, măsură prevăzută în pachetul de reformă administrativă. Decizia urmărește controlul cheltuielilor și o disciplină bugetară care să permită scăderea costurilor împrumuturilor statului. Autoritățile spun că nu este vorba exclusiv despre tăieri de salarii, ci despre o reașezare a cheltuielilor, cu impact direct asupra modului în care sunt gestionate sporurile, posturile și reorganizările interne.

Guvernul pregătește reduceri de personal și sporuri: Toate ministerele să aibă în vedere o reducere cu 10% a anvelopei salariale

Premierul Ilie Bolojan a explicat că anul 2026 va veni cu obligația pentru toate ministerele de a reduce anvelopa salarială cu 10%, o cerință inclusă în reforma administrației. El a precizat că nu este vorba despre o diminuare automată a salariilor, ci despre o ajustare a cheltuielilor de personal prin analizarea posturilor, limitarea sporurilor și eficientizarea activităților interne. Bolojan a subliniat că analiza fiecărui minister va indica modalitatea concretă de aplicare.

În afirmațiile sale, premierul a menționat că reducerea poate varia de la restructurări de personal în zonele unde există excedent până la recalibrarea unor beneficii salariale. El a insistat că acest control este necesar deoarece, în ultimii ani, cheltuielile cu personalul au depășit constant estimările inițiale.

„Și atunci, în pachetul de reformă în administrație s-a prevăzut această anvelopă de recomandare, ca toate ministerele să aibă în vedere pe anul viitor o reducere a cheltuielilor față de anul acesta cu până la 10% din anvelopa salarială.

Asta înseamnă că unii pot să facă reduceri de personal, dacă se constată, în urma analizei, că este personal excedentar – și în multe locuri avem această situație. Alții pot să lucreze la sporuri sau la alte măsuri de genul acesta, care să țină cheltuielile de salarii la un nivel rezonabil”, a spus premierul.

El a explicat și impactul asupra credibilității financiare a țării, subliniind necesitatea continuării disciplinei bugetare pentru a menține dobânzile la un nivel redus. Premierul a spus că rezultatele sunt deja vizibile.

„Dacă NU le ținem sub control, și din păcate, în ultimii ani au fost întotdeauna scăpate de sub control, între ceea ce îți estimezi la început de an și ceea ce atingi la final de an este o mare diferență.

Pentru ca România să-și recâștige credibilitatea, pentru a ne scădea dobânzile, ceea ce s-a întâmplat acum, le-am scăzut cu aproximativ un punct procentual față de jumătatea anului, am recâștigat puțină încredere. Asta trebuie să continuăm și anul viitor, ca să ne scadă dobânzile în continuare”.

Tot el a indicat că, doar în ultimele luni, economiile realizate se ridică la aproximativ 700 de milioane de lei.

„Și, de exemplu, doar economiile făcute într-un an la datele pe care le-am obținut în ultimele luni înseamnă aproximativ 700 de milioane de lei, ceea ce este o sumă destul de importantă doar în câteva luni”.

Guvernul pregătește discuții tehnice pentru aplicarea reducerilor

Premierul a anunțat că vor avea loc consultări detaliate cu reprezentanții fiecărui minister pentru a stabili mecanismele prin care va fi implementată reducerea anvelopei salariale. El a subliniat că eforturile din 2024 și 2025, inclusiv limitarea angajărilor și ajustările de sporuri, au dus deja la o creștere a încasărilor și la scăderea cheltuielilor de funcționare.

„Vom clarifica cum controlăm această anvelopă, pentru că aici e o problemă, deci să ne controlăm costurile. Cum luăm măsuri ca să ni le reducem treptat, treptat. Exact ce am făcut în această perioadă. Și măsurile care au fost adoptate în luna iulie, care au fost, bineînțeles, nepopulare, nici în exteriorul guvernului, când ai crescut taxa pe valoare adăugată, dar nici în interior, când ai tăiat sporuri, își arată rezultatele în prezent. În sensul în care ne-au crescut încasările.

Asta este un efort care a fost făcut de către contribuabilii noștri de către Ministerul de Finanțe și le mulțumesc tuturor românilor pentru că au înțeles că trecem printr-o perioadă dificilă, dar ne-au scăzut și cheltuielile de funcționare ale statului, așa cum am precizat, pentru că am tăiat niște sporuri, n-am mai făcut angajări și am lucrat pe tema asta. Asta trebuie făcut și anul viitor, să nu mai creștem taxe și impozite”, a explicat premierul.

Bolojan a afirmat că obiectivul este ca anul viitor să nu fie necesară creșterea taxelor, motiv pentru care sunt necesare măsuri de disciplină bugetară în interiorul instituțiilor.

Reforma administrativă, condiție pentru adoptarea bugetului pe 2026

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că pachetul de reformă administrativă trebuie finalizat înainte de adoptarea Legii bugetului, cel mai probabil în ianuarie. El a atras atenția că, în lipsa acestor reglementări, bugetarea pentru anul următor ar porni de la estimări inexacte, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți.

„Aș putea să fac două observații. Prima, în aceste zile se vor închide discuțiile și pe pachetul pe administrație. Asta pentru că el trebuie adoptat înainte de buget. Dacă nu este adoptat înainte de buget, practic, bugetul nu va fi stabilit într-o manieră serioasă”, a mai spus Bolojan.

În continuare, Bolojan a insistat că ministerele trebuie să facă parte din acest efort comun, fără ca reducerea cheltuielilor să se traducă obligatoriu în tăieri salariale.

„Vom face cea mai făcut în acești ani, o să plecăm cu niște date, gândiți-vă că am plecat cu 7%, anul acesta la început, am ajuns la jumătate anului la 7,7 și vom ajunge la final la 8,4.

Nu mai putem continua acest lucru. De aceea, toate legile care stabilesc un buget pe baze sănătoase, care controlează cheltuielile, care fac o disciplină bugetară, trebuie adoptate înainte, pe de o parte. Iar pe de altă parte, e greu să te apuci să faci excepții și toți cei care suntem într-o funcție publică, toate ministerele, într-o formă sau alta, trebuie să fie parte la acest efort. Dar nu trebuie să taie din salarii, subliniez, ci trebuie să își gestioneze cheltuielile de personal, să nu mai angajeze, să se uite la sporuri, să-și reorganizeze activitățile mai bine”, a mai spus el.

Premierul a dat ca exemplu Ministerul de Interne, despre care a afirmat că funcționează cu un deficit de posturi care ar putea fi acoperit fie prin noi angajări, fie prin reorganizarea activităților interne. El a menționat că în zona de jandarmerie și dispecerate pot fi aplicate modificări structurale, astfel încât resursele existente să fie redistribuite mai eficient.

Potrivit explicațiilor sale, o parte dintre jandarmii care asigură paza unor instituții ar putea fi realocați dacă modelul actual ar fi înlocuit cu sisteme de monitorizare video, ceea ce ar permite întărirea dispozitivelor din teren fără noi angajări.

Premierul a spus și că, în prezent, în multe județe dispeceratele funcționează fragmentat, cu echipe separate care nu sunt interconectate. El a indicat că unificarea acestora într-un singur punct operativ ar elibera câteva mii de posturi, ce ar putea fi direcționate către activități operative, cu economii suplimentare pentru buget.

În acest context, premierul a explicat modul în care unele structuri ar putea fi reorganizate pentru a evita noi angajări și pentru a muta personalul acolo unde este nevoie, de la posturi de pază la activități operative.

Prevederea legislativă privind reducerea de 10% în administrația centrală

O parte importantă a proiectului legislativ privește reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul în administrația centrală în anul 2026. Autoritățile estimează economii între 4 și 6 miliarde de lei. Textul legal specifică modul în care se va aplica reducerea, atât la nivelul ordonatorilor principali de credite, cât și al celor secundari sau terțiari.

„Art. XLIX. – (1) În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare al acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente creșelor, unităților școlare din învățământul preuniversitar, precum și a celor aferente unităților sanitare și unităților de asistență medicală, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal înregistrate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025.

(2) Reducerea de 10%, prevăzută la alin. (1) se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%.

(4) Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor enumerate la alin. (1) se definitivează până cel târziu 1 martie 2026”, se arată în proiect.