Nadia Comăneci, față în față cu sportivii României. Reintegrarea sportivilor în piața muncii, tema reuniunii lor

Nadia Comăneci a participat la Complexul Sportiv Național Lia Manoliu, alături de președintele COSR, Mihai Covaliu, la un eveniment din programul „Anul Nadia Comăneci”, dedicat celebrării a 50 de ani de la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, pentru a susține tranziția sportivilor către viața profesională prin workshopuri și networking.

Nadia Comăneci, față în față cu sportivii României. Reintegrarea sportivilor în piața muncii, tema reuniunii lor

Celebra gimnastă Nadia Comăneci a participat la o întâlnire cu sportivii desfășurată la Complexul Sportiv Național Lia Manoliu, alături de președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu. Evenimentul a făcut parte din programul „Anul Nadia Comăneci”, dedicat marcării a 50 de ani de la performanțele istorice obținute de marea campioană la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, desfășurate în perioada 17 iulie – 1 august.

Întâlnirea s-a desfășurat în cadrul „Champion After Week”, o săptămână dedicată sportivilor de performanță și foștilor sportivi, având ca temă principală „From Olympic Performance to Life Performance”. Evenimentul a reunit sportivi, specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a dezbate subiecte importante legate de viața după încheierea carierei sportive, precum dezvoltarea profesională, sănătatea mintală, educația financiară, leadershipul, alfabetizarea media și integrarea pe piața muncii.

Prin intermediul workshopurilor, sesiunilor de networking și prezentărilor interactive, participanții au avut ocazia să descopere oportunități și resurse menite să îi ajute să valorifice experiența acumulată în sport atât în plan profesional, cât și personal.

În cadrul evenimentului de miercuri a fost prezentat și proiectul european PORTAL (Supporting Olympians Transitioning to Real Life), o inițiativă finanțată prin programul Erasmus+, care sprijină tranziția sportivilor către o nouă etapă a vieții. Proiectul urmărește dezvoltarea unei platforme digitale și a unei rețele de specialiști care să ofere resurse pentru orientare profesională, sănătate mintală, educație și dezvoltare personală, contribuind astfel la o integrare mai ușoară și mai sustenabilă după încheierea carierei sportive.

Drepturile sportivilor pe piața muncii

În România, regimul juridic și drepturile sportivilor pe piața muncii sunt reglementate în principal de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și actualizările în vigoare. Statutul concret al unui sportiv de performanță și drepturile de care beneficiază depind în mod direct de tipul de contract încheiat cu structura sportivă, respectiv clubul, legislația națională oferind două forme contractuale distincte.

Contractul de Activitate Sportivă (CAS) este cea mai frecvent utilizată formă în sportul de performanță din România. Acesta are natură civilă, nefiind un contract individual de muncă, iar veniturile obținute sunt încadrate juridic drept venituri din activități independente. În baza acestui tip de contract, o mare parte dintre drepturi, precum remunerația, primele de performanță, condițiile de pregătire, cazarea sau transportul, sunt stabilite prin negociere directă între sportiv și club, precum și prin regulamentele interne ale acestuia. Legea prevede, de asemenea, că activitatea desfășurată în baza CAS nu poate fi reclasificată de autoritățile fiscale ca activitate dependentă, ceea ce oferă o anumită stabilitate juridică ambelor părți.

Deși sportivul este considerat independent, clubul are obligația de a reține și vira la bugetul de stat impozitul pe venit, contribuțiile sociale și contribuția la asigurările de sănătate, în limitele prevăzute de lege, astfel încât acesta beneficiază de protecție în sistemul public. Totuși, acest tip de contract nu oferă protecțiile specifice Codului Muncii, ceea ce înseamnă că drepturi precum concediul de odihnă plătit, concediul medical în aceleași condiții ca un salariat sau regulile stricte privind concedierea nu se aplică automat, ci doar dacă sunt prevăzute expres în contract sau în regulamentele sportive.

Contractul Individual de Muncă (CIM) reprezintă cealaltă formă contractuală posibilă, deși este mai rar întâlnită în sportul profesionist de performanță, în principal din cauza rigidității și a costurilor fiscale mai ridicate. În acest caz, sportivul are statut de salariat și beneficiază integral de drepturile prevăzute de Codul Muncii. Acesta are dreptul la un salariu lunar garantat, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe economie, la concediu de odihnă plătit de minimum 20 de zile lucrătoare pe an, precum și la concediu medical plătit în caz de accidentare sau boală, suportat din sistemul public de asigurări și de angajator.

În plus, CIM oferă o protecție juridică sporită împotriva concedierii abuzive, desfacerea contractului fiind posibilă doar în condițiile strict prevăzute de lege. De asemenea, perioada lucrată în baza unui astfel de contract este recunoscută automat ca vechime în muncă și contribuie integral la stagiul de cotizare pentru pensie și șomaj.

În funcție de statutul lor, sportivii pot fi încadrați și ca amatori sau profesioniști. Sportivii amatori practică sportul organizat fără a avea ca scop principal obținerea de venituri, putând primi doar premii, indemnizații sau burse, fără o remunerație constantă de natură profesională. Sportivii profesioniști, în schimb, sunt cei care dețin o licență emisă de federația de specialitate și își asigură veniturile principale din activitatea sportivă, având obligația de a încheia fie un contract de activitate sportivă, fie un contract individual de muncă.

Pentru ca aceste contracte să fie valabile și pentru ca sportivul să își poată exercita drepturile în cadrul competițiilor oficiale, ele trebuie înregistrate la federația sportivă națională corespunzătoare ramurii de sport în care activează.