Muncesc pe același post, dar nu câștigă la fel. Ce explicații au angajatorii pentru diferențele salariale

Angajatorii din România admit, în proporție de 76%, că există diferențe salariale între persoane care ocupă roluri similare, potrivit unui studiu realizat în mai 2026 de Up România și Reveal Marketing Research. Cercetarea analizează percepțiile companiilor și ale salariaților în contextul noilor reguli europene privind transparența salarială. Datele arată un decalaj semnificativ între modul în care angajatorii și angajații privesc echitatea remunerației. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți urbani din România.

Angajatorii explică diferențele salariale prin performanță, experiență și negociere individuală

Angajatorii care au participat la studiu au recunoscut în proporție de 76% că există salarii diferite pentru persoane aflate în poziții comparabile, însă susțin că aceste diferențe au explicații obiective și măsurabile.

Potrivit răspunsurilor colectate, principalele motive invocate sunt performanța individuală, experiența profesională acumulată și rezultatul negocierilor salariale purtate la angajare sau pe parcursul activității profesionale.

Cercetarea arată însă că percepția angajaților este semnificativ diferită. Aproximativ 59% dintre salariați consideră că există diferențe salariale care nu pot fi justificate în mod corect, iar doar 27% afirmă că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului de remunerare aplicat în organizațiile în care lucrează.

Datele sugerează că problema principală nu este neapărat existența unor salarii diferite, ci dificultatea companiilor de a explica în mod convingător criteriile care stau la baza acestor diferențe.

Transparența salarială este percepută diferit de angajatori și de angajați

Rezultatele studiului evidențiază un contrast puternic între modul în care angajatorii și angajații evaluează transparența politicilor salariale.

Astfel, 96% dintre angajatori afirmă că oferă cel puțin parțial informații despre politicile de remunerare, iar 43% se consideră organizații transparente din acest punct de vedere.

În schimb, doar jumătate dintre angajați consideră că firma pentru care lucrează comunică deschis informațiile referitoare la salarii. Mai mult, numai 49% dintre respondenți spun că regulile și criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor sunt clare și ușor de înțeles.

Lipsa accesului la informații este și mai pronunțată în anumite categorii profesionale. Aproximativ 33% dintre angajați declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale analizate în studiu, procentul urcând la 48% în rândul angajaților aflați la început de carieră și la 39% în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii.

Potrivit concluziilor cercetării, numeroase organizații se află încă în etapa de construire a mecanismelor și procedurilor necesare pentru implementarea unor standarde ridicate de transparență salarială.

Tot mai mulți angajați aleg companiile care afișează salariile și comunică deschis

Datele studiului arată că transparența salarială influențează în mod direct atractivitatea unui angajator pe piața muncii.

Aproximativ 41% dintre angajați afirmă că ar accepta un salariu ușor mai mic dacă ar lucra pentru o companie percepută ca fiind transparentă. Această disponibilitate este mai ridicată în rândul salariaților de nivel mediu, unde ajunge la 53%, și al celor care lucrează în multinaționale, unde atinge 47%.

În același timp, aproape opt din zece respondenți spun că ar prefera să aplice la un loc de muncă dacă anunțul de recrutare conține informații clare despre salariu.

Pentru 43% dintre angajați, transparența salarială contribuie direct la creșterea încrederii în companie și la consolidarea relației dintre angajat și angajator.

Cu toate acestea, doar 21% dintre angajatori consideră transparența salarială un avantaj major pentru imaginea de angajator, chiar dacă majoritatea recunosc că aceasta poate facilita recrutarea și poate crește atractivitatea companiei în fața candidaților.

Principalele preocupări invocate de companii sunt riscul apariției nemulțumirilor în rândul angajaților, menționat de 49% dintre respondenți, și posibilitatea apariției unor conflicte interne, indicată de 42% dintre participanți. Aceste temeri sunt mai accentuate în cazul organizațiilor de mari dimensiuni.

Beneficiile extrasalariale și corectarea decalajelor salariale rămân provocări pentru companii

Studiul evidențiază faptul că beneficiile extrasalariale au un rol important în percepția echității remunerației.

Aproximativ 33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie puternic sau foarte puternic la impresia unui salariu corect, iar în rândul persoanelor aflate în poziții de management procentul ajunge la 43%.

Tichetele de masă continuă să fie cel mai apreciat beneficiu, fiind menționate de 54% dintre respondenți. Totodată, 64% dintre participanți consideră că informațiile privind beneficiile oferite sunt comunicate transparent.

În ceea ce privește gestionarea diferențelor salariale, companiile utilizează mai multe mecanisme. Cea mai frecventă metodă este alinierea graduală a salariilor în timp, strategie indicată de 36% dintre organizații, în special de companiile mari și de multinaționale.

Cu toate acestea, aproape un sfert dintre angajatori, respectiv 22%, admit că nu au o abordare clară pentru gestionarea discrepanțelor salariale existente în cadrul organizației.

Analiza a urmărit și diferențele de remunerare dintre femei și bărbați. Majoritatea companiilor verifică existența unor astfel de decalaje, însă în cele mai multe cazuri analiza este realizată doar ocazional, situație raportată de 45% dintre respondenți. Monitorizarea permanentă este prezentă în numai 16% dintre organizații.

Atunci când sunt identificate diferențe de remunerare între femei și bărbați, 73% dintre companii afirmă că adoptă cel puțin măsuri parțiale pentru corectarea acestora, procesele fiind mai avansate în cadrul multinaționalelor.

Studiul privind transparența salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor, inclusiv specialiști în resurse umane, manageri și antreprenori.