Moștenitorii achită toți banii după deces. Lipsa plății taie dreptul asupra bunurilor decedatului. Ce spune Codul Civil în 2026

Datoriile unei persoane decedate nu dispar automat după moarte, însă nici nu se transferă direct către copii, soț sau alte rude. În România, regulile privind moștenirea unei datorii sunt stabilite de Codul Civil, iar în 2026 principiul de bază rămâne același. Moștenitorii răspund pentru datoriile defunctului doar în limita bunurilor moștenite și doar dacă acceptă succesiunea.

Mulți români cred că, dacă un părinte sau un soț moare cu datorii la bancă, ANAF sau alte instituții, familia este obligată să le achite din propriile venituri. În realitate, legea prevede că datoriile fac parte din masa succesorală, adică din patrimoniul lăsat în urmă de persoana decedată. Asta înseamnă că se moștenesc atât bunurile, cât și obligațiile financiare.

Regulile privind moștenirea unei datorii sunt stabilite de Codul Civil

Codul Civil arată clar că moștenitorii legali și cei desemnați prin testament răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu partea pe care o primesc. Cu alte cuvinte, dacă cineva moștenește un apartament și un credit restant, creditorii pot urmări bunurile moștenite, nu direct salariul sau bunurile personale ale moștenitorului.

Există însă o condiție esențială: moștenirea trebuie acceptată. În România, succesiunea nu devine automată doar pentru că există legături de familie. Persoana chemată la moștenire are dreptul să accepte sau să renunțe. Acceptarea poate fi expresă, prin acte oficiale, sau tacită, atunci când moștenitorul face gesturi care arată că își asumă calitatea de moștenitor.

De exemplu, vânzarea unui bun al persoanei decedate sau administrarea definitivă a patrimoniului pot fi considerate acte de acceptare tacită a moștenirii. În schimb, măsurile urgente de conservare, precum plata utilităților pentru a evita debranșarea sau protejarea unui imobil, nu înseamnă automat acceptarea succesiunii.

O soluție importantă prevăzută de lege este acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar

O soluție importantă prevăzută de lege este acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar. Această procedură îi protejează pe moștenitori, pentru că permite stabilirea exactă a bunurilor și datoriilor existente înainte ca persoana să decidă dacă păstrează sau nu moștenirea. Practic, se face un inventar al activelor și pasivelor, iar creditorii pot fi plătiți doar din ceea ce există în patrimoniul succesoral.

În cazul în care datoriile sunt mai mari decât bunurile rămase, moștenitorii pot renunța complet la succesiune. Dacă fac acest lucru, nu primesc nici bunurile, dar nici obligațiile financiare ale defunctului. Renunțarea trebuie făcută în termenul legal și conform procedurilor notariale.

„(1) Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.

(2) Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.

(3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii. Prin excepţie, el răspunde pentru pasivul moştenirii, însă numai cu bunul sau bunurile ce formează obiectul legatului, dacă:

a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens;
b) dreptul lăsat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o moştenire culeasă de către testator şi nelichidată încă; în acest caz, legatarul răspunde pentru pasivul acelei universalităţi;
c) celelalte bunuri ale moştenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii.

(4) În cazul înstrăinării bunurilor moştenirii după deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subrogaţiei pot fi afectate stingerii datoriilor şi sarcinilor moştenirii”, prevede Art. 1114 din Codul Civil.

Situațiile cele mai frecvente apar în cazul creditelor bancare

Situațiile cele mai frecvente apar în cazul creditelor bancare. Dacă persoana decedată avea un credit ipotecar, banca poate urmări imobilul cumpărat prin credit, deoarece acesta reprezintă o garanție. Dacă există o asigurare de viață atașată împrumutului, datoria poate fi acoperită integral sau parțial de asigurator. Dacă nu există asigurare, creditorul își poate recupera creanța din bunurile moștenite.

În practică, notarii și avocații recomandă verificarea atentă a situației financiare a persoanei decedate înainte de acceptarea moștenirii. Este important să fie analizate eventualele credite, executări silite, datorii fiscale sau obligații către alte persoane. Uneori, patrimoniul poate părea valoros la prima vedere, dar să fie încărcat de datorii ascunse.

Codul Civil explică și modul în care sunt împărțite datoriile între moștenitori

Codul Civil explică și modul în care sunt împărțite datoriile între moștenitori. Dacă există mai mulți succesori, fiecare răspunde proporțional cu partea sa din moștenire. Totuși, există excepții. În cazul unei obligații garantate cu ipotecă, moștenitorul care primește bunul ipotecat poate fi obligat să suporte întreaga datorie în limita valorii acelui bun.

De asemenea, creditorii pot solicita executarea bunurilor aflate în indiviziune înainte de finalizarea partajului succesoral. Asta înseamnă că anumite bunuri moștenite pot fi urmărite pentru plata datoriilor chiar înainte ca moștenitorii să împartă oficial averea.

În spațiul online există numeroase întrebări legate de moștenirea datoriilor, iar discuțiile juridice arată că mulți români confundă răspunderea succesorală cu obligația personală de plată. Mai multe explicații oferite în comunități juridice online subliniază că moștenitorii nu sunt obligați să plătească din propriul patrimoniu, ci doar în limita bunurilor moștenite și acceptate legal.

Specialiștii recomandă ca, înainte de semnarea actelor de succesiune, moștenitorii să ceară informații despre eventualele datorii și să consulte un notar sau un avocat. În anumite situații, acceptarea grăbită a moștenirii poate aduce obligații financiare neașteptate.