Ce se întâmplă cu averea unei persoane fără moștenitori. Unde ajung locuințele și terenurile

Atunci când o persoană decedează fără copii sau rude apropiate, locuința acesteia nu rămâne pur și simplu abandonată sau ajunge automat în proprietatea statului. Legislația prevede o procedură clară pentru astfel de situații, iar bunurile nu rămân niciodată fără proprietar.

Codul civil reglementează situațiile în care nu există moștenitori

În majoritatea cazurilor, patrimoniul unei persoane decedate este preluat de moștenitori legali sau de persoanele desemnate prin testament.

Există însă și situații în care nu există astfel de persoane sau în care nimeni nu acceptă moștenirea.

Codul civil reglementează aceste cazuri prin instituția moștenirii vacante. Potrivit art. 1135 din Codul civil, moștenirea este considerată vacantă atunci când nu există moștenitori legali sau testamentari care să o culeagă.

De asemenea, o succesiune poate deveni vacantă și atunci când moștenitorii existenți renunță la moștenire sau nu au drepturi asupra întregului patrimoniu rămas după deces.

Prin urmare, moștenirea vacantă nu apare doar în cazul persoanelor care nu au familie.

Locuința nu ajunge automat la primărie imediat după deces

Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că primăria devine proprietar imediat ce proprietarul unui imobil moare fără rude apropiate. În realitate, procedura este mult mai complexă.

Înainte de orice transfer de proprietate, notarul public trebuie să verifice dacă există moștenitori legali, dacă a fost întocmit un testament și dacă există persoane care pot pretinde drepturi succesorale.

Abia după efectuarea verificărilor și după constatarea faptului că nu există persoane îndreptățite să moștenească poate fi emis certificatul de vacanță succesorală.

Acesta reprezintă documentul care confirmă oficial existența unei succesiuni vacante și permite continuarea procedurilor de preluare a bunurilor.

Din acest motiv, simplul fapt că o locuință este nelocuită sau că proprietarul a decedat nu este suficient pentru ca imobilul să intre în patrimoniul autorităților locale.

Cui revin bunurile unei persoane fără moștenitori

Regula este stabilită de art. 1138 din Codul civil. Potrivit acestuia, moștenirile vacante revin comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la momentul deschiderii succesiunii.

Practic, dacă un apartament este situat în Ploiești, acesta poate reveni municipiului Ploiești. Dacă se află în Brașov, bunul poate intra în patrimoniul municipiului Brașov.

Un detaliu important este că aceste bunuri intră în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale și nu în domeniul public.

Această diferență juridică influențează modul în care imobilele pot fi folosite ulterior de autoritățile locale.

Primăria preia și eventualele datorii ale moștenirii

Mulți oameni cred că autoritatea locală primește doar activele rămase de la persoana decedată. În realitate, conform art. 1139 din Codul civil, comuna, orașul sau municipiul care preia moștenirea vacantă suportă și pasivul succesoral, adică eventualele datorii existente în patrimoniul defunctului.

Totuși, legea stabilește o limită importantă.

Unitatea administrativ-teritorială răspunde pentru aceste obligații numai în limita valorii bunurilor moștenite. Cu alte cuvinte, primăria nu este obligată să plătească din bugetul propriu datorii care depășesc valoarea patrimoniului preluat.

Ce poate face primăria cu apartamentul sau casa preluată

Una dintre întrebările care apar frecvent este dacă autoritatea locală poate vinde imediat imobilul. Pentru că bunurile intră în domeniul privat al municipiului sau al orașului, există mai multe posibilități de valorificare.

În funcție de necesitățile administrației și de situația juridică a fiecărui bun, imobilele pot fi închiriate, vândute, concesionate sau folosite pentru desfășurarea unor activități de interes public.

Uneori acestea sunt date în administrarea unor instituții publice, școli, spitale sau alte entități aflate în subordinea autorităților locale.

Alteori sunt păstrate în patrimoniul localității pentru proiecte viitoare.

Exemplul municipiului Ploiești este relevant. Din imobilele intrate în patrimoniul local în ultimii ani, unele au fost închiriate, altele au fost date în administrarea unor unități medicale, iar o parte au fost propuse pentru valorificare prin procedurile prevăzute de lege.

Vânzarea nu se poate face oricum

Chiar dacă un apartament a intrat în patrimoniul unei primării, acesta nu poate fi vândut printr-o simplă decizie administrativă.

În cazul bunurilor care fac parte din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, vânzarea, concesionarea sau închirierea trebuie realizate prin procedurile prevăzute de lege.

De regulă, acestea implică organizarea unei licitații publice și respectarea regulilor privind administrarea patrimoniului local.

Scopul acestor proceduri este asigurarea transparenței și protejarea intereselor comunității locale.

Pot apărea moștenitori și după ce primăria a preluat imobilul

Un aspect mai puțin cunoscut este că situația nu este întotdeauna definitivă. Codul civil permite persoanelor care pot demonstra ulterior că aveau drepturi succesorale să formuleze o acțiune împotriva unității administrativ-teritoriale care a preluat moștenirea vacantă.

Acest mecanism juridic poartă denumirea de petiție de ereditate. Prin intermediul său, moștenitorii pot solicita recunoașterea drepturilor succesorale dacă dovedesc că aveau vocație la moștenire și că bunurile nu ar fi trebuit considerate vacante.

Prin urmare, emiterea certificatului de vacanță succesorală nu exclude complet posibilitatea apariției ulterioare a unor moștenitori.

De ce multe cazuri suspectate nu se transformă în succesiuni vacante

În practică, numărul locuințelor care ajung efectiv în patrimoniul autorităților locale este mult mai mic decât numărul situațiilor investigate.

Explicația este simplă. În timpul verificărilor notariale sunt identificate adesea rude, moștenitori aflați în alte localități sau chiar în străinătate, testamente necunoscute inițial ori alte persoane care au drepturi succesorale.

Există și cazuri în care moștenitorii apar după începerea procedurilor și își exercită drepturile înainte de finalizarea succesiunii. Din acest motiv, procedura implică verificări detaliate și colaborarea dintre notari, autorități locale și alte instituții.