Mulți români ajung în conflict după succesiune. Ce spune legea despre situațiile în care există mai mulți moștenitori: Partajul este obligatoriu

Atunci când o persoană decedează și lasă în urmă mai mulți moștenitori, apar frecvent neînțelegeri legate de casă, terenuri, bani sau alte bunuri. În România, legislația succesorală din 2026 prevede reguli clare privind drepturile fiecărui moștenitor și modul în care poate fi împărțită averea rămasă după deces. Mulți oameni cred că unul dintre moștenitori poate decide singur vânzarea unei locuințe sau folosirea exclusivă a unui bun moștenit, însă legea stabilește că toți coproprietarii au drepturi egale până la realizarea partajului succesoral.

Partajul este obligatoriu atunci când există mai mulți moștenitori

Moștenirea se deschide în momentul decesului persoanei, iar procedura se desfășoară, de regulă, la notarul public din zona ultimului domiciliu al defunctului. Codul Civil prevede că moștenirea se deschide oficial la data decesului, iar bunurile intră într-o stare de indiviziune între moștenitori. Asta înseamnă că niciun moștenitor nu devine proprietar exclusiv asupra unui apartament, teren sau case până când nu se face împărțirea legală a bunurilor.

În practică, cele mai multe conflicte apar atunci când unul dintre moștenitori vrea să vândă locuința, iar ceilalți refuză. Legea este foarte clară în această situație: fără acordul tuturor coproprietarilor, bunul nu poate fi vândut integral. Dacă o casă este moștenită de trei frați, de exemplu, fiecare are o cotă-parte din proprietate și niciunul nu poate dispune singur de întregul imobil. Tocmai din acest motiv, multe succesiuni rămân blocate ani întregi, mai ales când moștenitorii nu reușesc să ajungă la o înțelegere.

Prima variantă prevăzută de lege este partajul voluntar

Partajul voluntar este cea mai simplă și mai rapidă soluție. Moștenitorii merg împreună la notar și stabilesc de comun acord cum se împart bunurile. Unul poate primi casa, altul terenul, iar ceilalți pot primi bani drept despăgubire. Dacă printre bunurile moștenirii există imobile, convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică la notar, altfel este lovită de nulitate. Codul Civil permite această procedură doar dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină de exercițiu.

Partajul voluntar este preferat deoarece reduce costurile și evită procesele lungi. În multe cazuri, notarul poate ajuta moștenitorii să găsească o soluție echilibrată. De asemenea, după semnarea actului de partaj și înscrierea lui în cartea funciară, fiecare moștenitor devine proprietar exclusiv pe bunul care i-a fost atribuit.

Problemele apar atunci când nu există înțelegere

Dacă unul dintre moștenitori refuză să semneze, nu răspunde la notificări sau contestă împărțirea, se ajunge la partajul în instanță. În acest caz, judecătorul este cel care stabilește modul în care se împart bunurile succesorale. Procesul poate dura luni sau chiar ani, în funcție de complexitatea cazului și de numărul bunurilor implicate. În multe situații sunt necesare expertize imobiliare pentru evaluarea caselor sau terenurilor, ceea ce crește costurile procedurii.

Instanța poate decide ca bunul să fie atribuit unuia dintre moștenitori, cu obligația de a-i despăgubi pe ceilalți. Dacă nimeni nu poate achita sumele necesare sau nu dorește preluarea bunului, judecătorul poate dispune vânzarea acestuia și împărțirea banilor conform cotelor succesorale. În practică, astfel de conflicte sunt foarte frecvente în cazul apartamentelor moștenite de mai mulți frați sau rude apropiate.

Mulți români nu știu că moștenitorii nu împart doar bunurile, ci și datoriile defunctului

De asemenea, mulți români nu știu că moștenitorii nu împart doar bunurile, ci și datoriile defunctului. Codul Civil prevede că moștenitorii contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu partea care le revine. Astfel, dacă există credite, taxe sau impozite neachitate, acestea pot fi suportate de toți moștenitorii, nu doar de unul singur.

Există și situații speciale, cum ar fi moștenitorii minori, persoanele dispărute sau cele aflate sub măsuri de protecție juridică. În aceste cazuri, legea impune reguli suplimentare și protecții speciale pentru împărțirea averii.

Multe conflicte pot fi evitate prin discuții clare între moștenitori încă de la începutul procedurii

Specialiștii în drept spun că multe conflicte pot fi evitate prin discuții clare între moștenitori încă de la începutul procedurii. De cele mai multe ori, tensiunile apar din cauza valorii imobilelor sau a atașamentului emoțional față de casa părintească. Totuși, indiferent de relațiile dintre rude, legea tratează moștenitorii în mod egal până la finalizarea partajului.

În 2026, regulile privind succesiunea și partajul rămân reglementate în principal de Codul Civil, iar procedura poate fi realizată fie amiabil, la notar, fie prin instanță. Important de reținut este că fără acordul tuturor coproprietarilor, o casă moștenită nu poate fi vândută integral. Tocmai de aceea, atunci când apar mai mulți moștenitori, cea mai bună soluție rămâne dialogul și încercarea unei împărțiri amiabile înainte de deschiderea unui proces costisitor și de lungă durată.