Ce acte sunt necesare pentru succesiune? Lista completă cerută de notar în 2026. Fără documentele corecte, procedura poate fi întârziată semnificativ

Ce acte sunt necesare pentru succesiune? Lista completă cerută de notar în 2026. Fără documentele corecte, procedura poate fi întârziată semnificativ

SURSĂ FOTO: Dreamstime - Succesiune, moștenire

Publicat de Leonard Bădilă la 31 mai 2026, 22:02

Succesiunea reprezintă procedura legală prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis către moștenitorii săi legali sau testamentari. Procedura include atât bunurile mobile și imobile, cât și eventualele datorii ale defunctului.

Ce acte sunt necesare pentru succesiune? Dosarul poate fi respins dacă nu este complet

În România, regulile privind succesiunea sunt stabilite în principal de Codul civil, iar procedura notarială este reglementată de legislația specifică activității notariale. Deschiderea succesiunii are loc automat în momentul decesului unei persoane, la ultimul său domiciliu. Acest lucru înseamnă că moștenirea „se deschide” din punct de vedere juridic imediat după deces, însă pentru ca bunurile să fie efectiv împărțite și înscrise pe numele moștenitorilor este necesară parcurgerea procedurii notariale sau, în anumite cazuri, judiciare.

În practică, majoritatea succesiunilor din România sunt dezbătute la notar, deoarece această variantă este mai rapidă și mai puțin costisitoare decât cea în instanță. Notarul public stabilește cine sunt moștenitorii legali, verifică existența unui testament, dacă este cazul, și întocmește certificatul de moștenitor, documentul care atestă oficial dreptul fiecărui succesor asupra bunurilor.

Pentru deschiderea succesiunii la notar, este necesar un dosar de acte care să permită identificarea defunctului, a moștenitorilor și a patrimoniului acestuia. În mod obișnuit, este necesar certificatul de deces al persoanei decedate, documentul de bază fără de care procedura nu poate începe. De asemenea, moștenitorii trebuie să prezinte actele lor de identitate, iar pentru stabilirea gradului de rudenie sunt necesare certificatele de naștere și, după caz, certificatul de căsătorie.

În ceea ce privește bunurile care fac parte din moștenire, sunt necesare actele de proprietate pentru fiecare element patrimonial

În ceea ce privește bunurile care fac parte din moștenire, sunt necesare actele de proprietate pentru fiecare element patrimonial, fie că este vorba despre imobile precum case sau terenuri, fie despre bunuri mobile de valoare, cum ar fi autoturismele. Pentru imobile, notarul solicită în mod frecvent și o adeverință fiscală eliberată de primăria locală, care confirmă situația taxelor și impozitelor aferente proprietăților.

În anumite situații, poate fi necesar și cazierul fiscal al defunctului, mai ales dacă există suspiciuni sau indicii privind obligații fiscale restante. Dacă persoana decedată a lăsat un testament, acesta trebuie prezentat notarului, deoarece el are prioritate în fața moștenirii legale, în limitele prevăzute de lege. În funcție de complexitatea patrimoniului, notarul poate solicita documente suplimentare, mai ales în cazul acțiunilor deținute la societăți comerciale, conturilor bancare sau terenurilor agricole.

Succesiunea nu are un termen strict în care trebuie obligatoriu deschisă imediat după deces, însă legislația civilă prevede un termen de opțiune succesorală de un an, în care moștenitorii trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la moștenire. După expirarea acestui termen, pot apărea complicații juridice, iar acceptarea moștenirii poate deveni mai dificil de probat, în funcție de situație.

Testament, moștenire
SURSĂ FOTO: Dreasmtime – Testament, moștenire

Este recomandată deschiderea succesiunii în primele 6 până la 12 luni de la deces

Deși procedura poate fi inițiată și după mai mult timp, în practică se recomandă deschiderea succesiunii în primele 6 până la 12 luni de la deces. Întârzierea poate genera costuri suplimentare, inclusiv taxe notariale mai mari în anumite cazuri, dar și dificultăți administrative. De exemplu, dacă între timp unul dintre moștenitori decedează, succesiunea devine mai complexă și poate implica deschiderea unor noi proceduri de moștenire.

Un alt efect important al nefinalizării succesiunii este blocarea juridică a bunurilor. Fără certificatul de moștenitor, proprietățile nu pot fi vândute, donate sau intabulate pe numele moștenitorilor. Acest lucru poate crea dificultăți semnificative în administrarea patrimoniului, mai ales în cazul imobilelor sau al conturilor bancare.

În concluzie, succesiunea este o procedură esențială pentru transferul legal al patrimoniului unei persoane decedate către moștenitori. Deși legea din 2026 nu impune un termen strict pentru deschiderea acesteia la notar, există termene legale privind opțiunea succesorală și consecințe practice importante în cazul întârzierii. Pregătirea corectă a actelor și inițierea din timp a procedurii ajută la evitarea blocajelor și la finalizarea rapidă a împărțirii moștenirii.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.