Dolarul pierde din statutul de refugiu, dar cererea globală rămâne solidă
Dolarul continuă să fie un reper major în sistemul financiar internațional, însă raportul ING evidențiază că moneda americană și-a erodat parțial rolul tradițional de refugiu sigur în perioade de incertitudine. Această schimbare este observată în special prin analiza corelației pe termen scurt dintre dolar, acțiunile americane și randamentele obligațiunilor pe 10 ani.
Potrivit documentului, dinamica din ultimele luni arată o relație mai puțin predictibilă între aceste instrumente financiare, ceea ce sugerează o diminuare a caracterului defensiv al dolarului. Cu toate acestea, nu există indicii că investitorii globali își reduc expunerea pe moneda americană.
Raportul subliniază că investitorii privați, care controlează peste 80% din activele americane aflate în portofolii externe, își păstrează pozițiile. Această stabilitate indică încredere în continuare în economia SUA și în rolul dolarului ca pilon al sistemului financiar global.
De asemenea, analiza respinge ideea unei retrageri accelerate din utilizarea dolarului la nivel mondial. Evaluarea utilizării monedei în active, pasive, tranzacții și lichiditate arată că nu există dovezi ale unei dedolarizări rapide sau semnificative.
Deprecierea dolarului, influențată de factori politici și economici
Evoluția recentă a dolarului vine după un an dificil, în care moneda americană s-a depreciat cu aproape 10%, marcând cea mai slabă performanță anuală din 2017. Această scădere a fost alimentată de o combinație de factori politici și economici, inclusiv politicile comerciale imprevizibile și tensiunile generate de deciziile administrației americane.
Presiunile au fost amplificate de amenințările tarifare formulate de președintele Donald Trump, dar și de criticile repetate la adresa Rezervei Federale. Aceste elemente au contribuit la crearea unui climat de incertitudine care a afectat percepția investitorilor asupra dolarului.
George Saravelos, responsabil de cercetarea valutară în cadrul Deutsche Bank, ridică semne de întrebare asupra rolului dolarului ca monedă de refugiu, subliniind că relația sa tradițională cu piețele de acțiuni s-a slăbit considerabil, iar evoluția monedei americane nu mai urmează îndeaproape dinamica indicelui S&P 500.
La rândul său, Cole Smead, director executiv al Smead Capital Management, atrage atenția asupra riscului ca dolarul să intre într-o perioadă prelungită de scădere, evocând precedentul din intervalul 2002–2008, când indicele dolarului s-a depreciat cu aproximativ 41%.
În ciuda acestor evoluții, ING consideră că slăbiciunea actuală a dolarului are mai degrabă un caracter ciclic decât unul structural. Aceasta înseamnă că deprecierea este legată de condiții temporare și nu indică o schimbare fundamentală a rolului monedei în economia globală.
Raportul atrage atenția asupra importanței independenței Rezervei Federale pentru menținerea stabilității financiare la nivel mondial. Orice semnal că banca centrală ar reduce dobânzile într-un mod considerat neadecvat ar putea genera reacții negative pe piețe.
„Independența Rezervei Federale rămâne esențială pentru stabilitatea financiară mondială; orice percepție că Fed reduce dobânzile în mod inadecvat ar putea declanșa «o fugă de dolar»”, se arată în raport.
ING estimează că evoluția dolarului în perioada următoare nu va repeta scăderea abruptă din anul anterior. În același timp, banca anticipează o apreciere a monedei europene, prognozând că euro ar putea ajunge la un nivel de 1,22 dolari până la finalul anului, față de aproximativ 1,18 dolari în prezent.
