Modul de calcul al vechimii se schimbă din 2026. Ordinul Casei de Pensii. Vechimea devine calendaristică. Cum se face calculul

Reforma pensiilor aduce una dintre cele mai importante modificări din ultimii ani pentru românii aflați în prag de pensionare. Din 1 ianuarie 2026, stagiul de cotizare nu va mai fi calculat pe baza zilelor lucrătoare, ci pe baza zilelor calendaristice. Este o schimbare tehnică, dar cu efecte directe asupra cuantumului pensiilor și asupra momentului în care o persoană îndeplinește condițiile de pensionare.

Un an de muncă complet-365 de zile

Potrivit noului mecanism, un an de muncă complet înseamnă 365 de zile calendaristice de stagiu. Profesorul Anton Hadăr explică faptul că formula nouă avantajează angajații cu continuitate perfectă, fără perioade de pauză sau contracte fragmentate.

„Ca să ai un an de muncă complet, trebuie să ai zile calendaristice 365. Dacă ai lucrat mai mult și ai trei-patru contracte, degeaba depășești 31 de zile pe lună. Îți dă maximum, pentru că nu poți primi într-un an fizic mai mult de un an de stagiu de cotizare”, a spus acesta la Realitatea PLUS.

Pentru cei care au avut întreruperi în activitate sau forme de muncă atipice, consecințele sunt vizibile imediat la calcul. Hadăr atrage atenția că un an complet de muncă poate fi redus la 11 luni și câteva zile.

„Dacă ai avut sincope în muncă, în loc de un an ți se poate calcula 11 luni și câteva zile. Se calculează strict în luni și zile”, afirmă specialistul.

Întrebat direct dacă această schimbare duce la scăderea pensiilor, profesorul confirmă fără echivoc. „Da, pensia scade, pentru că până acum nu au existat pe cartea de muncă atât de multe date, mai ales pentru cei mai în vârstă. Acum ei spun că au o bază de date, dar nici mie nu îmi este clar de unde au aceste date”, a declarat Hadăr.

Casa Națională de Pensii Publice a introdus zilele calendaristice

Trecerea la zile calendaristice a fost introdusă printr-un ordin al Casei Naționale de Pensii Publice, publicat în Monitorul Oficial. Documentul stabilește modul tehnic în care zilele lucrate raportate de angajatori sunt convertite în zile calendaristice.

Aici apare o problemă de fond: sistemul de pensii funcționează cu zile calendaristice, în timp ce angajatorii raportează ore și zile efectiv lucrate. În lipsa unui istoric complet digitalizat, conversia este făcută din arhive, adeverințe și declarații, folosind formule care nu apar pe nicio hârtie a angajatului.

Un exemplu simplu arată cum se pierd zilele de stagiu: dacă într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice un angajat a lucrat 20 de zile, în vechiul sistem vechimea era aproape integral recunoscută. În sistemul nou, rezultatul devine aproximativ 27 de zile calendaristice. Diferența pare minoră la nivel lunar, dar se acumulează pe ani și poate însemna luni întregi pierdute la final.

Cine sunt cei afectați

Schimbarea îi afectează în mod special pe cei cu muncă part-time, pe persoanele cu contracte multiple, pe cei care au avut perioade de șomaj sau pauze între joburi, precum și pe lucrătorii care au muncit înainte de digitalizarea completă a evidențelor. Aceștia riscă să descopere, abia la momentul calculului, că nu îndeplinesc stagiul necesar sau că pensia este mai mică decât se așteptau.

Deși prezentată ca o simplă ajustare tehnică, reforma stagiului de cotizare modifică în profunzime filosofia sistemului: vechimea nu mai este o noțiune „rotunjită”, ci o sumă exactă de zile. În lipsa unor explicații clare din partea autorităților și fără un acces facil la istoricul de muncă, mulți români află că, pe hârtie, au muncit mai puțin decât în realitate.