Ministerul Transporturilor modifică normativul pentru drumurile expres. Se introduc benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens

Ministerul Transporturilor, împreună cu CNIR, CNAIR și IGPR, a anunțat miercuri, 17 iunie 2026, modificarea normativului tehnic pentru drumurile expres din România, pentru creșterea siguranței rutiere, prin introducerea unor benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens.

Ministerul Transporturilor modifică normativul pentru drumurile expres și introduce benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a anunțat miercuri, 17 iunie 2026, că a fost semnat un ordin de ministru prin care se modifică normativul tehnic pentru drumurile expres din România, măsură prezentată ca având ca obiectiv creșterea siguranței rutiere.

Acesta a precizat că modificarea vine pentru a corecta o problemă de proiectare existentă în actualele standarde, care prevedeau acostamente asfaltate înguste în locul unor benzi de urgență veritabile. În practică, a explicat oficialul, această configurație a dus la situații în care șoferii opresc considerând că sunt în siguranță, însă vehiculele rămân parțial pe prima bandă de circulație, crescând riscul de accidente grave.

El a făcut referire și la incidentele produse în ultimii ani, inclusiv pe DEx12 Craiova – Pitești, susținând că noile modificări urmăresc prevenirea repetării unor astfel de tragedii.

Potrivit informațiilor prezentate, noile prevederi tehnice vor include lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 de metri și amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens de circulație. De asemenea, structurile precum podurile, pasajele și viaductele vor fi adaptate noii configurații.

Pentru drumurile expres deja aflate în exploatare, oficialul a menționat că vor fi introduse soluții de compromis, precum alveole de staționare de urgență amplasate la intervale de 1,5–3 kilometri, iar noile reguli vor fi aplicate și proiectelor aflate în fază de proiectare.

Ministerul Transporturilor susține că modificarea normativului a fost realizată împreună cu Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), în cadrul unui grup de lucru interinstituțional.

În evaluarea autorităților, schimbările sunt prezentate ca fiind tehnice, dar cu impact semnificativ asupra siguranței rutiere, fiind vizată reducerea riscului de accidente și alinierea infrastructurii la standarde mai ridicate de siguranță.

Autostrada A7 dintre Răcăciuni și Bacău mobilizează peste 400 de muncitori pentru finalizarea viaductului de la Cleja până la 31 august

Cosma a anunțat, tot miercuri, că următoarele trei luni sunt decisive pentru proiectul Autostrada Moldovei A7, în special pe sectorul de 22 de kilometri dintre Răcăciuni și Bacău, unde autoritățile încearcă să accelereze lucrările pentru a nu pierde finanțarea nerambursabilă din PNRR.

Oficialul a subliniat că miza principală o reprezintă respectarea termenelor de execuție pe tronsonul de la Cleja, considerat punct critic al șantierului, unde se construiește un viaduct de peste 1,2 kilometri, cu pile de peste 20 de metri înălțime. Potrivit acestuia, pe 31 august ar urma să fie clar dacă România va reuși sau nu să atragă integral fondurile europene destinate acestui segment de infrastructură.

Cosma a afirmat că pe șantier este mobilizat un număr de peste 400 de muncitori, lucrările desfășurându-se simultan cu peste 10 macarale, cofraje multiple și fluxuri constante de beton turnat, în paralel cu montarea grinzilor și armarea structurii. El a descris zona drept un „furnicar” de activitate, în care capacitatea de suplimentare a echipelor este deja limitată de spațiul disponibil.

În același timp, a precizat că volumul de lucrări rămas este considerabil, fiind necesară finalizarea în aproximativ două luni și jumătate a ultimelor elemente structurale ale podului, inclusiv montarea a circa 150 de grinzi, instalarea tablierului metalic, realizarea hidroizolației, asfaltării, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat, precum și a marcajelor rutiere.

Reprezentantul guvernamental a mai arătat că Ministerul Transporturilor a optimizat circuitul de plată către constructor, astfel încât facturile să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile, măsură menită să susțină ritmul accelerat al lucrărilor.

În evaluarea autorităților, proiectul Autostrăzii Moldovei este descris ca fiind într-o etapă în care nu mai reprezintă doar un plan de infrastructură, ci un șantier activ cu evoluție zilnică, considerat esențial pentru dezvoltarea regională și conectivitatea rutieră a României.

Magistrala feroviară Cluj–Oradea depășește 70% execuție pe lotul Cluj-Napoca–Aghireș și continuă lucrările pentru finalizarea în 2027

Cosma a anunțat marți, 16 iunie 2026, că lucrările pe magistrala feroviară Cluj – Oradea, pe lotul 1 dintre Cluj-Napoca și Aghireș, au depășit pragul de 70% execuție fizică și avansează într-un ritm considerat foarte bun.

Oficialul a precizat că proiectul înaintează conform termenelor contractuale, cu obiectivul de finalizare în 2027 și încadrare în jaloanele stabilite prin PNRR. El a subliniat că un moment important al șantierului îl reprezintă începerea lucrărilor la noul pod feroviar peste Someș, în municipiul Cluj-Napoca, una dintre structurile majore ale proiectului.

Potrivit acestuia, mobilizarea din teren este ridicată, fiind înregistrate ritmuri constante de lucru, cu utilizarea zilnică a unor cantități semnificative de materiale și cu avans rapid în montarea infrastructurii feroviare. A fost menționat că primul fir de circulație are deja șina montată integral pe întregul tronson, în timp ce pe al doilea fir au fost instalate până în prezent aproximativ 17 kilometri de traverse și circa 10 kilometri de șină.

Cosma a mai arătat că lucrările continuă în paralel la stațiile de pe traseu, la sistemele de electrificare și semnalizare, precum și la o nouă hală de mentenanță situată în apropierea stației Cluj-Napoca, obiectiv considerat esențial pentru operarea modernă a magistralei.

Valoarea investiției este de aproximativ 2 miliarde de lei, iar lotul Cluj-Napoca – Aghireș, cu o lungime de circa 30 de kilometri, este prezentat de autorități drept una dintre cele mai importante investiții feroviare aflate în execuție în România în acest moment.

În evaluarea Ministerului Transporturilor, proiectul face parte din efortul de modernizare a infrastructurii feroviare și de recuperare a decalajelor istorice, urmărindu-se realizarea unei legături electrificate, moderne și sigure între Cluj și Oradea, integrată în coridorul feroviar european.