Mediul de afaceri cere păstrarea cotei unice de impozitare: Companiile oneste n-ar trebui să suporte costurile acoperirii deficitului bugetar

Mediul de afaceri cere partidelor politice să păstreze cota unică de impozitare

Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri solicită partidelor politice să păstreze cota unică de impozitare, aplicată într-un mod unitar și echitabil, să reducă cheltuielile publice care nu sunt esențiale, să accelereze digitalizarea administrației, să întărească lupta împotriva evaziunii fiscale și să valorifice la maximum fondurile europene disponibile.

În ultimele zile, PSD, PNL, USR și UDMR au purtat discuții privind măsurile necesare pentru redresarea economică și corectarea deficitului bugetar. Luni, la Palatul Cotroceni, sunt programate consultări între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor politice, în contextul elaborării unui pachet de măsuri economice și al formării viitorului Executiv.

„Cerem partidelor politice să asculte şi vocea mediului de afaceri, cel care a susţinut şi susţine economia. Suntem îngrijoraţi văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârşitor pe creşterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare”, arată un comunicat semnat de 11 asociaţii şi organizaţii de afaceri.

Măsuri pentru a păstra avantajele competitive ale României

Pentru a păstra avantajele competitive esențiale ale României, a încuraja investițiile și a susține dezvoltarea durabilă, organizațiile semnatare subliniază necesitatea ca orice set de măsuri să fie construit pe următoarele principii:

• Menținerea cotei unice de impozitare, aplicată în mod unitar și echitabil, prin eliminarea tuturor excepțiilor existente;
• Reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv a costurilor administrative excesive, a agențiilor redundante și a cheltuielilor politice discretionare;
• Implementarea unor reforme consistente în managementul sectorului public, cu accent pe performanță, eficiență, reducerea reală a poverii birocratice și creșterea transparenței;
• Eliminarea alocărilor bugetare ineficiente, cum ar fi indemnizațiile nejustificate sau finanțarea disproporționată a campaniilor electorale din bani publici;
• Protejarea și prioritizarea investițiilor publice strategice, în special în domeniile infrastructurii, educației și inovației;
• Asigurarea unei echități fiscale reale, prin eliminarea scutirilor și a taxelor regresive precum impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe construcții speciale;
• Creșterea eficienței colectării taxelor, inclusiv prin reducerea decalajului de TVA și combaterea evaziunii fiscale la scară largă;
• Accelerarea procesului de digitalizare, alături de simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației;
• Maximizarea absorbției fondurilor europene, prin simplificarea proceselor și eliminarea blocajelor administrative.

Presiunile cu care se confruntă mediul privat

Semnatarii atrag atenția că mediul privat se confruntă deja cu presiuni considerabile generate de lipsa de predictibilitate și de povara administrativă. În acest context, consideră că un răspuns eficient la provocările fiscale actuale trebuie să vină din partea statului, prin asumarea clară a angajamentului de a gestiona mai eficient resursele publice și de a iniția reforme reale.

Un element central al acestui demers îl reprezintă creșterea gradului de colectare și conformare voluntară, realizată printr-o aplicare inteligentă a legii, accelerarea digitalizării și combaterea evaziunii fiscale sistemice. Totodată, este esențială creșterea transparenței și a predictibilității în politicile fiscale și în modul de utilizare a fondurilor publice, ca parte integrantă a soluției sustenabile pe termen lung.

„Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate, şi nici într-un context fiscal care creează permanent inechităţi şi categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanţelor publice. Activitatea economică eficientă şi responsabilă, precum şi munca performantă şi retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creşterea”, au mai precizat organizaţiile mediului de afaceri.

Apelul este susținut de unsprezece organizații reprezentative din mediul de afaceri, printre care se numără: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Belgia-Luxemburg – România-Moldova (BEROCC), Camera de Comerț Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură din România (CCIFER), Camera de Comerț Italiană pentru România (CCIPR), Camera de Comerț Olandeză în România (NRCC), Confederația Patronală CONCORDIA, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Fundația Romanian Business Leaders (RBL).