EXCLUSIV România nu mai poate amâna reorganizarea administrativă. Camera Comerțului: „Fără ea nu se poate” (video)

România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială pentru a reduce cheltuielile statului, susține Mihai Daraban, președintele CCIR. El a vorbit despre această soluție și despre valorificarea activelor neutilizate ale statului joi, 24 septembrie, în podcastul „Picătura de business”.

Camera de Comerț și Industrie susține reorganizarea administrativă a României

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, consideră că reorganizarea administrativ-teritorială este una dintre puținele soluții rămase pentru reducerea cheltuielilor statului și corectarea dezechilibrelor bugetare. El a vorbit despre această problemă într-un interviu acordat joi, 24 septembrie, în podcastul „Picătura de business”, publicat pe canalul de YouTube „HAI România!”, moderat de Radu Preda.

Întrebat dacă Guvernul ar fi putut face mai mult pentru reducerea costurilor energiei, Daraban a apreciat că problema trebuie privită în contextul dezechilibrelor bugetare acumulate în timp. El a spus că riscul intrării României într-un deficit excesiv a fost resimțit încă din perioada guvernelor conduse de Liviu Dragnea, când au crescut pensiile și salariile.

Potrivit președintelui CCIR, mediul de afaceri a atras atenția încă din 2018 asupra necesității reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului. În opinia sa, majorările de pensii și salarii ar fi trebuit însoțite de măsuri de reorganizare administrativă și de diminuare a costurilor aparatului de stat.

Daraban consideră că reorganizarea administrativ-teritorială a devenit în prezent o soluție necesară, întrucât, în opinia sa, Guvernul nu mai dispune de multe alte variante pentru reducerea presiunii asupra bugetului.

O soluție pe termen scurt ar putea fi, potrivit acestuia, valorificarea activelor aflate în subordinea ministerelor și care sunt abandonate sau generează cheltuieli. El a dat ca exemple institute de cercetare și depouri părăsite și a propus scoaterea acestora la licitații publice, într-un proces pe care l-a descris drept unul „mega transparent”, pentru ca veniturile obținute să contribuie la acoperirea unei părți din deficit.

În același timp, Daraban a susținut că aceste măsuri nu ar rezolva problema de fond fără o reorganizare administrativ-teritorială. El a atras atenția că actuala structură administrativă datează din 1968 și a afirmat că doar 8% dintre comune ar fi sustenabile.

Camera de Comerț și Industrie cere reducerea numărului de județe și parlamentari

În cadrul interviului, Mihai Daraban a vorbit și despre o posibilă reorganizare radicală a administrației. El a spus că, dacă s-ar fi aflat în locul lui Ilie Bolojan și ar fi anticipat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, ar fi prezentat în Parlament o lege de asumare care să prevadă reducerea numărului de județe la 15, după modelul regiunilor deservite de Curțile de Apel.

Propunerea sa ar include și stabilirea unor praguri pentru unitățile administrativ-teritoriale: nicio comună să nu aibă mai puțin de 15.000 de locuitori, iar niciun oraș mai puțin de 10.000 de locuitori. În cazul Capitalei, Daraban a propus existența unei singure primării.

De asemenea, el a susținut reducerea numărului de parlamentari la 61 de senatori și 239 de deputați. Daraban a explicat că această formulă ar păstra caracterul bicameral al Parlamentului, în condițiile în care Constituția nu stabilește un număr exact de senatori și deputați și nici numărul județelor.

Președintele CCIR a apreciat că o asemenea inițiativă ar fi reprezentat pentru Ilie Bolojan o asumare politică majoră. În scenariul descris de Daraban, premierul ar fi putut prezenta proiectul, aștepta termenul legal și, în cazul respingerii sale prin moțiune de cenzură, ar fi rămas în istorie drept primul prim-ministru care a încercat reorganizarea administrativă a României.

Radu Preda: – Ați spus mai devreme că principalul motiv de îngrijorare pentru mediul de afaceri nu este instabilitatea politică, ci costul energiei. Întrebarea este: Ar fi putut Guvernul să facă mai mult în acest domeniu?

Mihai Daraban: – Nu. Aici era o chestie pe termen lung. Deficitul bugetului a început… sau pericolul pentru a ajunge într-un deficit excesiv l-am simțit de pe timpul Guvernelor Dragnea, când a început el să crească pensii, salarii. (…) Noi din 2018 țipăm. Am zis „Okay, dacă omul ăsta nu poate fi oprit și nu înțelege că nu poate mări așa… din pix niște salarii și pensii, domne, fă măcar în contra pondere de organizare administrativă să scădem cheltuielile de funcționare ale statului și mărește după aia.” Eh, n-a înțeles. Și de atunci am tot semnalat că trebuie făcut acest lucru. Acum cred că este unica soluție, dacă mă întrebați pe mine. Altceva nu poate să facă un guvern.

Radu Preda: – Credeți că există voință politică pentru așa ceva?

Mihai Daraban: – Eu cred că vor fi împinși… de viață pentru că efectiv nu sunt alte soluții. Okay, mai este o soluție, dacă vreți, pe termen scurt, să acopere o parte din deficit, dacă le dai poruncă la miniștri ca într-o lună să vină cu toate activele pe care le au în subordine, care sunt părăsite, zac, ba mai mult, aduc cheltuieli, de genul: instituturi de cercetare părăsite, depouri părăsite, lucrurile acestea ar trebui scoase la o licitație mega transparentă cu strigare. Această licitație poate acoperi parte din deficit, dar ajungem tot la esențial: fără reorganizare administrativ teritorială nu se poate. Nu mai poți să stai cu județele din anul 1968, nu mai poți sta cu comune… Știți că numai 8% din comune sunt sustenabile? (…) Domnul (Ilie) Bolojan dacă voia să intre în istorie, simțind cu ceva timp înainte că se va depune moțiune de cenzură (împotriva guvernului său), eu, în locul lui, aș fi ieșit la tribuna Parlamentului cu o lege de asumare, în care ceream 15 județe pe format Curte de Apel, să nu fie comună sub 15 mii, oraș sub 10 mii, Bucureștiul să aibă o singură primărie și mai ceream și 61 de senatori și 239 de deputați. Că s-a votat să fim 300 de parlamentari, nu? A fost greșeala că s-a spus „unicameral”. Nu. Menți bicameralismul că așa ai în Constituție. Constituția nu spune nici câți senatori, nici câți deputați să ai. Cum nu spune nici câte județe. Apăream cu chestia asta, mi-o asumam, așteptam cinci zile, mă trânteau și rămâneau în istorie: „Uite primul ministru care a încercat reorganizarea administrativă a României.”