Taxă universală pe toate plățile din România?

Taxă universală pe toate plățile din România? În cadrul discuțiilor privind măsurile de echilibrare a bugetului – care includ posibile majorări de taxe și reducerea anumitor cheltuieli din sectorul public – mediul de afaceri a venit cu o propunere inedită: introducerea unei taxe universale ce ar viza toate tranzacțiile.

Surse politice prezente la negocierile conduse de Nicușor Dan au declarat pentru Profit.ro că ideea ar presupune aplicarea unei taxe pe „orice mișcare de bani din economie”.

Justificarea adusă în sprijinul propunerii a fost aceea că o astfel de taxă ar avea o bază de impozitare extrem de extinsă, iar aplicarea unei cote foarte mici ar putea totuși asigura încasări importante la buget. Cu alte cuvinte, impozitarea „oricărei mișcări de bani” din economie – chiar și cu un procent nesemnificativ per tranzacție – ar putea furniza venituri consistente pentru stat, fiind totodată greu de evitat de către contribuabili și ușor de colectat, potrivit celor prezentate.

Spre deosebire de impozitele clasice, care pot fi mai ușor ocolite sau evitate, o taxă aplicată la nivel micro pentru fiecare tranzacție ar acoperi aproape integral fluxurile financiare din economie. Instituțiile bancare și ceilalți operatori de plăți ar funcționa efectiv ca agenți de colectare pentru stat, reținând automat taxa în momentul în care procesează tranzacția – într-un mod comparabil cu perceperea comisioanelor bancare sau a unor impozite reținute la sursă în prezent.

„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală.

Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero.

Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate de Profit.ro.

Proiecție a veniturilor suplimentare ce ar putea fi generate prin această măsură

Potrivit surselor Profit.ro, a fost prezentată și o estimare privind veniturile suplimentare care ar putea fi generate prin această măsură, în cuantum de aproximativ 50 de miliarde de lei anual.

Ca element de referință, în anul 2022, sistemul național de plăți interbancare de mare valoare – ReGIS, operat de Banca Națională a României pentru procesarea tranzacțiilor în timp real – a înregistrat un volum total de aproximativ 16.198 de miliarde de lei în tranzacții financiare.

În 2023, volumul tranzacțiilor procesate prin sistemul ReGIS a înregistrat o creștere semnificativă, depășind pragul de 25.000 de miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 5.000 de miliarde de euro). Această valoare include toate plățile interbancare de mare valoare și decontările nete, oferind o imagine clară asupra dimensiunii potențiale a bazei impozabile.

Dincolo de tranzacțiile de mare valoare, și plățile de retail contribuie considerabil la volumul total. Spre exemplu, în 2022, plățile realizate cu cardul au însumat aproximativ 483 de miliarde de lei.

De asemenea, transferurile efectuate prin sistemele automate de plăți de retail – cum ar fi tranzacțiile IBAN, plățile de utilități, debitările directe – împreună cu alte instrumente precum ordinele de plată sau plățile instant, adaugă anual trilioane de lei în circuitul financiar.

Scenarii ipotetice

Pentru a evidenția legătura dintre volumul total al tranzacțiilor financiare și nivelul taxei necesare pentru a genera venituri anuale de aproximativ 50 de miliarde de lei, a fost prezentat un tabel cu scenarii ipotetice, care ilustrează cum ar varia rata micro-taxei în funcție de baza de tranzacționare:

  • Volum anual al tranzacțiilor: ~15.000 miliarde RON
  • Rată estimată a micro-taxei: ~0,33% (33 puncte de bază)
  • Volum anual al tranzacțiilor: ~25.000 miliarde RON
  • Rată estimată a micro-taxei: ~0,20% (20 puncte de bază)
  • Volum anual al tranzacțiilor: ~40.000 miliarde RON
  • Rată estimată a micro-taxei: ~0,125% (12,5 puncte de bază)
  • Volum anual al tranzacțiilor: ~50.000 miliarde RON
  • Rată estimată a micro-taxei: ~0,10% (10 puncte de bază)

Aceste proiecții demonstrează că, odată cu extinderea bazei de tranzacții, taxa necesară pentru a atinge un anumit prag de venituri scade proporțional, menținându-se la niveluri reduse.