Apare o nouă taxă în România?

Apare o nouă taxă în România? Negocierile tensionate pentru formarea noului Guvern, desfășurate joi la Palatul Cotroceni, au scos la iveală o serie de propuneri fiscale controversate, cu potențial impact direct asupra veniturilor populației. Printre măsurile discutate se află și introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, care ar urma să fie suportată de clienții băncilor, nu de instituțiile financiare.

Această inițiativă a fost avansată în cadrul grupului de lucru guvernamental și a fost prezentată public de consilierul prezidențial Radu Burnete, din partea Administrației Prezidențiale.

Potrivit unor surse politice, în timpul negocierilor a fost avansată ideea introducerii unei taxe fixe pe tranzacțiile bancare: 1 leu pentru plățile sub un anumit prag valoric și 3 lei pentru cele care îl depășesc. Mecanismul ar funcționa asemănător unui comision bancar, aplicat de fiecare dată când un cetățean efectuează o plată electronică – cum ar fi achitarea unei facturi online sau transferul de bani între conturi – cu excepția operațiunilor realizate în numerar.

Propunerea a fost înaintată de una dintre părțile participante la negocieri, însă deocamdată nu s-a ajuns la un consens final. Conform surselor, ideea are la bază modelul aplicat în Ungaria, unde statul percepe un comision pentru fiecare tranzacție bancară efectuată.

În momentul de față, persoanele fizice achită comisioane doar pentru anumite tipuri de operațiuni, cum ar fi transferurile între bănci diferite. Noua taxă, însă, ar introduce un cost suplimentar pentru orice plată realizată prin intermediul sistemului bancar – cu excepția celor efectuate în numerar.

Contribuție de 100 de lei la asigurările de sănătate, inclusiv pentru pensionari

În aceeași rundă de discuții, USR a avansat propunerea de a introduce contribuția la asigurările de sănătate (CASS) în valoare de 100 de lei pentru toate pensiile, inclusiv pentru pensia minimă, fără a face excepții. Această măsură ar afecta direct categorii vulnerabile, precum văduvele de război, persoanele cu dizabilități și invalizii de gradul I.

Inițiativa a stârnit reacții puternice din partea PSD, care a criticat-o ferm, catalogând-o drept o măsură disproporționată și lipsită de empatie socială.

Pe tema fiscalității, PNL și USR au susținut introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri, aplicabil tuturor companiilor, indiferent de dimensiunea lor. Propunerea a fost întâmpinată cu o opoziție categorică din partea PSD, care a avertizat că o astfel de măsură ar afecta în mod direct întreprinderile mici și mijlocii, precum și mediul antreprenorial, punând presiune suplimentară pe afacerile aflate deja într-un echilibru fragil.

UDMR susține că o astfel de măsură vine cu beneficii

UDMR a confirmat că „așa cum se întâmplă și în Ungaria”, dar a subliniat că, în acel caz, măsura vine însoțită și de anumite beneficii. Conform surselor, propunerea a fost întâmpinată cu rezerve, inclusiv din partea unor aliați ai Uniunii, însă rămâne în continuare printre opțiunile analizate pentru reducerea deficitului bugetar.

PSD a tras o linie roșie în privința accizelor și TVA, solicitând menținerea cotei reduse de 9% pentru alimente, apă și medicamente și exprimându-și opoziția față de orice majorare a accizelor la carburanți. În schimb, partidul susține creșterea TVA standard la 21%, cu condiția aplicării unei cote de 5% pentru produsele de bază.

Până la luarea unei decizii finale, echipele tehnice elaborează o listă de măsuri „posibile”, care urmează să fie discutate în următoarea rundă de negocieri dintre liderii partidelor, programată vineri la Palatul Cotroceni.

AUR condamnă inițiativa

AUR condamnă inițiativa, potrivit unui comunicat de presă transmis de formațiune. Potrivit aceleiași surse, propunerea ar proveni din partea UDMR, formațiune politică din care face parte și actualul ministru al Finanțelor, Tanczos Barna.

„Sub masca unor discuții tehnice și fără niciun fel de transparență, se pregătește o nouă formă de povară fiscală pe spatele cetățenilor români”, a transmis formațiunea.

AUR, invocând informațiile apărute în mass-media, susține că această taxă ar urma să fie de 1 leu pentru tranzacțiile de valori reduse și de 3 lei pentru cele mai mari, fiind colectată direct de stat la fiecare plată electronică sau transfer bancar.

„Practic, românii ar plăti de două ori: odată către bancă, și a doua oară către statul lacom, pentru simplul gest de a-și administra banii legal și transparent”.

Senatorul AUR Petrișor Peiu își exprimă indignarea față de UDMR și pe cei pe care îi consideră „complicii” acesteia, acuzându-i că promovează, în opinia sa, soluții comode și superficiale în fața problemelor economice.

„Este revoltător că, în loc să taie din risipă, clientelism și privilegiile sinecuriștilor, UDMR și complicii lor cu care se pregătesc să facă o nouă coaliție caută soluții facile: să bage mâna și mai adânc în buzunarul cetățenilor cinstiți.

Într-o perioadă în care tot mai mulți români abia își mai pot plăti facturile, ideea unei astfel de taxe este nu doar toxică, ci profund antisocială. Efectul va fi descurajarea tranzacțiilor bancare și accentuarea economiei gri, exact contrariul a ceea ce un guvern responsabil ar trebui să își propună”, a declarat acesta.