Recomandările FMI pentru România

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României schimbări la impozitarea muncii, la impozitarea veniturilor din capital și a proprietății și la impozitele pe consum. Măsurile fiscale pe care le propune FMI, implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în anul 2025.

Asistența tehnică a FMI, solicitată de Ministrul de Finanțe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor, îmbunătățind în același timp stimulentele pentru muncă, rămânând atractiv pentru investițiile de capital și eliminând lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă.

În loc să întreprindă ajustările fiscale minime necesare pentru a asigura plata fondurilor de către UE, presiunile asupra deficitului bugetar pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a aduce îmbunătățiri structurale importante mixului său fiscal, în special prin mutarea sarcinii fiscale de la contribuțiile obligatorii la asigurările sociale la impozitarea consumului și a veniturilor.

Impozitarea muncii

FMI propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90).

Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, FMI recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea unor alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă.

Contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.

Impozitarea veniturilor din capital și a proprietății

FMI propune ca impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice să fie majorate de la 8% la 10%. Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea.

Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.

Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.

Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil.

Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).

Impozitele pe consum

Potrivit FMI, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază. Majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.

Rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în anul 2025 și ulterior la 21%.

Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate.

Rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).

Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime.

Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie.