Regula ascunsă în lege pe care mulți români o ignoră. Poți fi amendat chiar dacă ai acceptat să lași buletinul

Regula ascunsă în lege pe care mulți români o ignoră. Poți fi amendat chiar dacă ai acceptat să lași buletinul
Publicat de Hendrik Antonia la 16 noiembrie 2026, 07:00

Predarea cărții de identitate drept garanție pentru închirierea unui bun sau pentru asigurarea plății unui serviciu este o practică întâlnită în numeroase situații cotidiene. Unele firme solicită documentul la recepție, altele îl păstrează până când clientul returnează echipamentul sau își achită obligațiile.

Predarea cărții de identitate drept garanție se poate lăsa cu amendă chiar dacă ai acceptat

Deși această procedură este prezentată uneori drept o regulă internă, legislația românească stabilește limite clare privind folosirea și păstrarea actelor de identitate. OUG nr. 97/2005, care reglementează evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, interzice reținerea documentului în afara situațiilor prevăzute expres de lege. Interdicția nu îi privește exclusiv pe cei care solicită buletinul, ci și pe titularii care acceptă să îl ofere drept garanție.

Astfel, o persoană care închiriază o bicicletă, un echipament sportiv sau un alt obiect poate ajunge să încalce prevederile legale dacă își lasă cartea de identitate la comerciant până la returnarea bunului. Același principiu se aplică și atunci când documentul este predat pentru garantarea achitării unei datorii.

Ce prevede OUG nr. 97/2005 despre reținerea cărții de identitate

Reglementarea se regăsește la articolul 25 din OUG nr. 97/2005. Primul alineat stabilește că actul de identitate nu poate fi reținut decât în situațiile prevăzute de ordonanță, ceea ce exclude folosirea documentului ca instrument de siguranță în relațiile comerciale obișnuite.

Al doilea alineat stabilește interdicția de a da, primi sau solicita actul de identitate drept garanție, de către persoane neautorizate, pentru prestarea unor servicii, încredințarea unor bunuri sau valori, plata datoriilor ori alte scopuri. Prin urmare, regula vizează toate părțile implicate în această practică, nu doar persoana care păstrează efectiv documentul.

Diferența este importantă mai ales în situațiile în care comerciantul condiționează închirierea unui obiect de predarea buletinului. Chiar dacă bunul urmează să fie utilizat pentru o perioadă scurtă, păstrarea actului până la returnarea acestuia reprezintă o utilizare cu scop de garanție.

Prevederea legală nu face distincție între situațiile în care documentul este solicitat pentru câteva minute sau pentru mai multe ore. Ceea ce contează este motivul pentru care cartea de identitate este păstrată și dacă această situație se încadrează în excepțiile permise de lege.

Clientul care acceptă să lase buletinul poate primi aceeași amendă

Un aspect mai puțin cunoscut al reglementării este faptul că răspunderea contravențională nu revine numai persoanei care solicită sau primește documentul. Textul legal interzice în mod explicit și predarea cărții de identitate drept garanție, astfel că titularul care acceptă această condiție poate fi, la rândul său, sancționat.

Consimțământul clientului nu transformă o practică interzisă într-una legală. Cu alte cuvinte, faptul că o persoană își oferă singură buletinul pentru a garanta returnarea unui obiect sau plata unei sume nu elimină răspunderea prevăzută de lege.

Pentru încălcarea dispozițiilor articolului 25, articolul 43 litera c) din OUG nr. 97/2005 stabilește o amendă cuprinsă între 75 și 150 de lei. Sancțiunea poate viza persoanele care dau, primesc sau solicită actul de identitate în condițiile interzise de ordonanță.

Potrivit articolului 44 din același act normativ, constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor intră în atribuțiile polițiștilor și ale persoanelor împuternicite din serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor. Aplicarea sancțiunii presupune însă verificarea situației concrete, stabilirea faptei și identificarea persoanelor care răspund pentru aceasta.

Cartea de identitate garanție
Predarea cărții de identitate drept garanție. Sursa foto: Pexels.

Predarea cărții de identitate drept garanție: Ce obligații are hotelul când solicită actul

La recepțiile unităților de cazare, prezentarea cărții de identitate este necesară pentru identificarea turiștilor și completarea documentelor specifice cazării. Problema apare atunci când solicitarea de verificare se transformă în păstrarea efectivă a buletinului pentru o perioadă mai lungă.

Explicația „Vi-l returnăm după ce facem formalitățile” poate fi justificată atât timp cât documentul este verificat pentru completarea corectă a datelor de cazare. Această operațiune nu trebuie însă confundată cu reținerea actului drept garanție.

Normele aprobate prin HG nr. 237/2001, la articolul 2 alineatul (6), stabilesc obligațiile personalului de recepție. Acesta trebuie să confrunte informațiile înscrise în fișa de anunțare a sosirii și plecării cu datele din documentul de identitate, să verifice corectitudinea completării și să restituie imediat actul titularului.

Prin urmare, hotelul nu poate păstra cartea de identitate până în dimineața următoare, până la încheierea sejurului sau până la achitarea integrală a camerei invocând simpla necesitate a formalităților administrative. Verificarea documentului și reținerea lui pentru garantarea obligațiilor turistului sunt două operațiuni diferite, cu regimuri juridice distincte.

Închirierea bicicletelor și a echipamentelor, situații în care apare problema

Aceeași regulă se aplică serviciilor de închiriere, indiferent dacă este vorba despre biciclete, trotinete, echipamente sportive sau alte bunuri puse la dispoziția clienților contra cost. O situație frecventă este aceea în care angajatul solicită cartea de identitate, o păstrează într-un sertar și o înapoiază numai după ce obiectul închiriat este returnat.

Într-un asemenea caz, documentul nu mai este folosit exclusiv pentru identificarea clientului. Păstrarea sa urmărește să garanteze îndeplinirea obligației de returnare a bunului, ceea ce intră sub incidența interdicției prevăzute de OUG nr. 97/2005.

Situația poate apărea și în relația cu prestatorii de servicii. De exemplu, după efectuarea unei reparații, un client constată că nu are suficienți bani pentru plata integrală și propune să lase buletinul până când revine cu diferența. Chiar dacă inițiativa îi aparține, documentul este folosit pentru garantarea unei datorii, scop menționat expres de lege.

Nici durata redusă a închirierii și nici valoarea bunului nu schimbă natura acestei practici. Solicitarea actului pentru verificarea identității este diferită de păstrarea lui până când clientul își îndeplinește obligațiile contractuale.

Prezentarea buletinului este permisă, dar păstrarea lui are limite

Interdicția nu înseamnă că firmele, hotelurile sau prestatorii de servicii nu au dreptul să solicite prezentarea actului de identitate. Documentul poate fi cerut pentru confirmarea identității, verificarea informațiilor necesare încheierii unui contract sau respectarea unor obligații legale.

Există, de asemenea, situații reglementate expres în care autoritățile competente pot reține actul de identitate. Aceste excepții nu pot fi însă extinse la activitățile comerciale obișnuite, în care un operator economic dorește să se asigure că un client returnează un bun sau achită o sumă datorată.

În cazul unei închirieri, firma poate verifica datele persoanei și poate solicita informațiile necesare întocmirii contractului, după care trebuie să îi restituie documentul. Păstrarea buletinului până la înapoierea echipamentului reprezintă o altă situație, deoarece actul ajunge să fie utilizat pentru garantarea obligației asumate de client.

Scopul solicitării este, așadar, elementul care face diferența. Verificarea identității nu echivalează cu dreptul de a păstra documentul, iar existența unui contract între părți nu anulează restricțiile stabilite de legislația privind actele de identitate.

Regulamentul firmei nu poate înlocui prevederile legale

Unele unități comerciale afișează la intrare sau la punctul de închiriere anunțuri prin care informează clienții că serviciile sunt disponibile numai dacă aceștia lasă buletinul drept garanție. O asemenea condiție nu devine legală doar pentru că este inclusă în regulamentul intern al firmei.

Nici semnarea unui document prin care clientul declară că este de acord cu predarea actului nu înlătură interdicția prevăzută de OUG nr. 97/2005. Acceptarea unei condiții contractuale nu poate înlocui cerințele impuse de legislația în vigoare.

Autorizarea unei societăți pentru desfășurarea activităților de închiriere nu îi conferă automat și dreptul de a păstra documentele de identitate ale clienților. Cele două aspecte sunt distincte, iar activitatea comercială trebuie organizată astfel încât să respecte regulile privind actele de identitate.

Pentru protejarea intereselor sale, comerciantul poate utiliza alte forme de garantare permise de lege și acceptate contractual. Printre variante se numără solicitarea unei garanții bănești rambursabile sau blocarea temporară a unei sume pe card, cu informarea prealabilă a clientului despre valoare, condițiile de restituire și eventualele situații în care banii pot fi reținuți.

Copierea sau fotografierea buletinului ridică probleme privind datele personale

Înlocuirea documentului fizic cu o fotografie realizată cu telefonul sau cu o copie păstrată în sistemul informatic al firmei nu înseamnă automat că procedura respectă legea. În acest caz, problema trebuie analizată și prin prisma regulilor privind protecția datelor cu caracter personal.

OUG nr. 97/2005 reglementează reținerea actelor de identitate, în timp ce Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) stabilește condițiile în care informațiile personale pot fi colectate, utilizate și păstrate. O copie a buletinului nu este interzisă în mod automat, însă operatorul trebuie să justifice prelucrarea printr-un temei legal și să respecte principiile necesității și proporționalității.

Potrivit GDPR, datele colectate trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar pentru scopul declarat. Prin urmare, o firmă nu poate justifica automat păstrarea imaginii integrale a documentului doar prin faptul că are nevoie de câteva informații pentru întocmirea unui contract.

Clientul are dreptul să solicite explicații despre motivul pentru care este fotografiat sau copiat buletinul, temeiul legal al prelucrării, perioada de stocare și persoanele care pot avea acces la informații. Aceste clarificări sunt importante mai ales atunci când firma nu explică de ce are nevoie de toate datele înscrise pe document.

Cum poți proceda dacă ți se cere cartea de identitate drept garanție

Înainte de a preda buletinul, este util să clarifici exact scopul solicitării. Poți întreba dacă documentul este necesar numai pentru verificarea identității și completarea contractului sau dacă va fi păstrat până la returnarea bunului ori achitarea unei datorii.

Dacă ți se comunică faptul că actul trebuie să rămână la comerciant, poți preciza că accepți verificarea identității, dar dorești o altă modalitate de garantare. În cazul unei garanții bănești, solicită un document justificativ care să menționeze suma achitată și condițiile în care aceasta urmează să fie restituită.

Dacă ai predat deja cartea de identitate și ulterior constați că aceasta este păstrată drept garanție, poți solicita restituirea imediată a documentului. În situația unui refuz, este recomandat să păstrezi informațiile care pot ajuta la clarificarea incidentului.

Data, locul, împrejurările în care a fost solicitat actul și explicațiile oferite de comerciant pot fi relevante pentru verificarea situației. De asemenea, contractul, bonul fiscal, mesajele schimbate cu firma sau o fotografie a anunțului prin care se impune predarea buletinului pot constitui elemente utile.

Pentru situațiile în care există un refuz de restituire sau suspiciuni privind încălcarea prevederilor referitoare la actele de identitate, persoana interesată se poate adresa poliției, prezentând împrejurările concrete. Dacă problema privește fotografierea, copierea ori utilizarea nejustificată a datelor personale, poate fi sesizată și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Informații articol
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.