Bugetul Transporturilor pentru 2026 pune accent pe conectivitate și investiții majore
Proiectul de buget al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru 2026 conturează direcțiile majore de dezvoltare ale infrastructurii de transport din România pentru următorii ani. Documentul indică drept obiectiv central creșterea accesibilității țării prin conectarea infrastructurii feroviare, rutiere, navale și aeriene la rețelele europene și internaționale.
În paralel, ministerul urmărește dezvoltarea echilibrată a sistemului național de transport, sprijinirea economiilor locale și regionale, îmbunătățirea condițiilor pentru călători, creșterea siguranței, eficientizarea transportului de marfă și reducerea impactului asupra mediului.
Potrivit documentului, perioada 2026-2029 va fi una esențială pentru domeniul transporturilor, în condițiile în care Guvernul vrea să accelereze atât proiectele deja începute, cât și lansarea unor noi investiții majore pe rețeaua TEN-T.
Obiectivele României în infrastructura de transport pentru 2026-2029
Proiectul de buget arată că strategia României pentru următorii ani se bazează pe investiții accelerate, resurse mai bine dimensionate și reforme administrative care să permită implementarea marilor proiecte.
”Obiectivele României pentru perioada 2026 – 2029 la capitolul de infrastructură de transport vizează: – accelerarea investiţiilor publice;
asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii;
asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită;
prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei;
dezvoltarea unui sistem integrat de transport, care include infrastructura de transport, facilităţile şi serviciile, sistemele de informaţii digitalizate şi care protejează mediul înconjurător, sprijină dezvoltarea socială şi economică integrată fără a afecta sănătatea umană sau mediul, ceea ce este în beneficiul generaţiilor actuale şi viitoare”, se arată în document.
Pe lângă obiectivele generale, ministerul vorbește și despre nevoia de monitorizare atentă a companiilor care gestionează proiecte mari, astfel încât întârzierile și blocajele să fie reduse.
Ce măsuri pregătește Ministerul Transporturilor pentru accelerarea proiectelor
Ministerul arată în proiectul bugetar că implementarea accelerată a investițiilor depinde de o serie de măsuri concrete, de la îmbunătățirea documentațiilor tehnice până la soluționarea mai rapidă a contestațiilor.
”Astfel, se va acţiona pe următoarele direcţii: 1. Creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice; 2. Eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare; 3. Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice; 4. Introducerea unui sistem de soluţionare rapidă a contestaţiilor; 5. Creşterea performanţei beneficiarilor şi a cooperării între autorităţile locale şi naţionale”, se precizează în document.
Accentul este pus pe finalizarea lucrărilor ajunse într-un stadiu avansat, continuarea obiectivelor deja începute și deschiderea de noi șantiere cu finanțare asigurată din fonduri europene și surse rambursabile.
Următorii patru ani, decisivi pentru autostrăzi, căi ferate și metrou
Documentul subliniază că Guvernul consideră perioada 2026-2029 decisivă pentru infrastructura de transport, în special prin accelerarea proiectelor de pe marile coridoare de conectivitate europeană.
”Următorii patru ani vor fi decisivi pentru evoluţia domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcţii de acţiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:
Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuţie printr-un management responsabil şi pro activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii şi o colaborare interinstituţională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluţiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;
Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp – Demararea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care să aibă la bază eficienta economică a acestor proiecte; – Realizarea conectivităţii între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului rutier şi feroviar TEN-T Rin-Dunăre şi Orient/Est-Mediteraneean şi a implementării proiectelor de infrastructură mare în celelalte regiuni ale României, pe axa nord-sud şi est-vest;
Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor şi a procesului de selecţie a managerilor profesionişti în baza unei analize transparente şi solide;
Atragerea specialiştilor români care lucrează în străinătate („repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro;
Parteneriate cu instituţii publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistenta tehnică;
Implementarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a MPGT şi care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exerciţiu financiar european;Adoptarea unei noi strategii de finanţare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil şi eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor-cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, şi a altor instrumente de finanţare pentru a maximiza impactul acestora şi pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte”, mai arată proiectul.
Autostrăzi și drumuri expres: ce proiecte sunt prioritare în următorii ani
În zona rutieră, proiectul de buget indică un program amplu de investiții prin CNAIR și Compania Națională de Investiții Rutiere. Sunt vizate finalizarea loturilor deja aflate în execuție, semnarea unor noi contracte și avansarea proiectelor aflate în proiectare.
Printre obiectivele importante menționate se află Autostrada Sibiu–Pitești, Autostrada de Centură a Bucureștiului, Autostrada Focșani–Bacău, Autostrada Bacău–Pașcani, Autostrada Sibiu–Făgăraș, segmente din Autostrada Târgu Mureș–Târgu Neamț, Drumul Expres Brăila–Galați, Drumul Expres Arad–Oradea, dar și noi legături rutiere strategice precum Pașcani–Suceava, Suceava–Siret sau Timișoara–Moravița.
În plus, sunt prevăzute investiții în variante ocolitoare, modernizări de drumuri naționale și parteneriate cu autoritățile locale pentru proiecte de conectivitate regională.
Calea ferată, unul dintre pilonii principali ai investițiilor din Transporturi
Sectorul feroviar ocupă un loc central în strategia bugetară a ministerului. Documentul vorbește despre reabilitarea și modernizarea infrastructurii de pe coridoarele TEN-T, eliminarea restricțiilor de viteză, electrificări, modernizarea gărilor și achiziția de material rulant nou.
Sunt menționate proiecte majore precum Brașov–Sighișoara, Simeria–Gurasada, București–Giurgiu, Caransebeș–Craiova, Ploiești Sud–Focșani–Pașcani–Iași–Frontieră, Pașcani–Dărmănești–Vicșani–Frontieră, dar și modernizarea complexului feroviar Gara de Nord și a centurii feroviare a Capitalei.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară are, la rândul ei, în plan continuarea procedurilor pentru achiziția de rame electrice regionale și interregionale, locomotive electrice și trenuri pe hidrogen.
Metrorex, aeroporturile și porturile intră și ele în planul de modernizare
La metrou, strategia pentru 2026-2029 include continuarea lucrărilor la Magistrala 5 și Magistrala 6 spre Aeroportul Otopeni, îmbunătățirea Magistralei 2, integrarea sistemelor de acces, achiziția de trenuri noi și extinderea Magistralei 4 spre Gara Progresu.
În domeniul aerian, documentul indică proiecte la Aeroportul Timișoara, Aeroportul Mihail Kogălniceanu Constanța și la Școala Superioară de Aviație Civilă, cu accent pe terminale, logistică, securitate, mentenanță și infrastructură tehnică.
Pe zona navală, strategia vizează asigurarea navigabilității pe Dunăre și pe canalele navigabile, modernizarea infrastructurii portuare și continuarea proiectelor FAST Danube, Sulina și Dunăre–București.
Finanțarea europeană rămâne cheia marilor investiții în transporturi
Programul Transport 2021-2027 rămâne principala sursă de finanțare pentru marile proiecte. Potrivit documentului, alocarea totală este de aproximativ 7,98 miliarde euro, dintre care 4,65 miliarde euro sunt fonduri europene.
Pentru perioada 2026-2027, planul de finanțare prevede 3,18 miliarde euro, din care 1,33 miliarde euro fonduri europene nerambursabile și 1,85 miliarde euro contribuție de la bugetul de stat. Separat, România beneficiază și de fonduri prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și Fondul pentru Modernizare, unde portofoliul gestionat de MTI depășește 2,3 miliarde euro.
O parte importantă a acestor resurse merge către trenuri electrice, electrificarea unor linii feroviare, infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice, echipamente cu emisii zero și eficiență energetică în porturi și aeroporturi.
Ministerul avertizează asupra riscului de pierdere a finanțărilor europene
Documentul subliniază că ritmul implementării este esențial, iar întârzierile în asigurarea cofinanțării pot afecta direct proiectele.
”Orice întârziere în asigurarea disponibilităţilor financiare poate duce la întârzieri greu de recuperat în implementarea proiectelor şi în raport cu termenele asumate, ceea ce poate atrage pierderea finanţărilor europene”, mai precizează documentul.
În ansamblu, proiectul de buget al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru 2026 descrie o perioadă în care presiunea pe livrarea investițiilor va fi uriașă. Guvernul mizează pe autostrăzi, cale ferată, metrou, porturi și aeroporturi ca motoare de dezvoltare economică, dar succesul planului depinde de finanțare, capacitate administrativă și ritmul efectiv de execuție.
