Raed Arafat: Autoritățile identifică parcări subterane și alte spații care pot deveni adăposturi
Raed Arafat a explicat, într-un interviu acordat pentru Antena 3, că România se află într-un proces de identificare a unor spații suplimentare care ar putea fi folosite pentru protecția populației în situații de urgență. Demersul a început după publicarea raportului Curții de Conturi, document solicitat chiar de autorități pentru a evalua situația reală a infrastructurii existente.
Raportul indică faptul că adăposturile actuale ar putea acoperi aproximativ 5% din populația României, însă șeful DSU a subliniat că situația nu este singulară la nivel european. El a explicat că există și alte state care au capacități chiar mai reduse, de doar 1-2%, în timp ce exemplele frecvent invocate sunt Finlanda sau Elveția, unde gradul de acoperire este mult mai mare.
„Exemplul cel mai des dat este Finlanda. De regulă este dat exemplul Finlandei, care atinge aproape 88% din populație, sau Elveția, care ajunge cam la 100% din populație. Chiar unii spun că au capacitate care depășește numărul total al populației.
Când luăm România, conform raportului Curții de Conturi, vorbim de aproximativ 5% din populație, dar sunt și alte țări europene – fără să le specific – care ajung la 1-2%”, a declarat Raed Arafat.
În acest context, autoritățile au început identificarea unor spații care nu au fost incluse până acum în evidențele oficiale. Printre acestea se numără parcări subterane, zone subterane din orașe sau alte structuri care pot fi adaptate rapid pentru protecția populației.
„Se identifică spații suplimentare. Și deja suntem în această etapă. De exemplu, acum suntem în curs de identificare de parcări subterane, în curs de identificare de spații subterane. Sunt spații care nu au fost identificate până acum”, a explicat Raed Arafat.
El a precizat că procesul a început imediat după auditul Curții de Conturi, audit cerut chiar de instituțiile responsabile pentru situațiile de urgență. În final, fiecare județ va avea o listă cu spațiile suplimentare identificate, iar populația va fi informată despre aceste locații.
„Identifică spații suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Asta nu înseamnă că facem acest lucru pentru că mâine va fi ceva. Este un lucru în plus pe care îl facem la acest moment și este normal.
La final, vom avea din fiecare județ ce spații suplimentare au fost identificate. Aceste spații vor trece pe listă și populația va fi instruită în acest sens”, a spus Raed Arafat.
Șeful DSU a amintit că aplicația Departamentului pentru Situații de Urgență permite deja identificarea adăposturilor existente printr-o hartă interactivă. Utilizatorii pot vedea spațiul de adăpostire cel mai apropiat și adresa acestuia, direct pe telefon.
„Dacă intrați pe aplicația DSU, o să vedeți că în București, cel puțin – și nu numai în București – spațiile de adăpostire sunt semnalate pe harta interactivă. Dacă sunteți într-o zonă și porniți aplicația, vă arată care este spațiul cel mai apropiat. Dacă apăsați pe el, vă arată adresa lui”.
Raed Arafat: Demisolurile blocurilor și stațiile de metrou pot deveni spații de adăpost în situații de criză
Tot în cadrul interviului, Raed Arafat a explicat că, în cazul unui conflict sau al unei situații extreme, nu doar adăposturile special construite pot oferi protecție populației. Șeful DSU a arătat că și anumite spații din clădirile rezidențiale pot avea un rol important în reducerea riscurilor, dacă oamenii știu cum să le folosească.
„Este un spațiu de adăpost, pentru că te îndepărtezi de pereții exteriori și deja ai făcut un pas înainte. Există multe modalități de a te proteja”, a declarat Raed Arafat.
El a explicat că inițiativele actuale de evaluare și identificare a spațiilor de adăpostire nu au apărut prea târziu, ci sunt rezultatul unui context geopolitic schimbat radical în ultimii ani. Potrivit șefului DSU, multe state nu anticipau producerea unui conflict de amploarea celui declanșat în Ucraina.
„Nu. Pentru că, la fel ca foarte multe țări din lume, nimeni nu s-a așteptat să se întâmple ceea ce s-a întâmplat, adică agresiunea asupra Ucrainei”, a spus Raed Arafat.
În același interviu, oficialul a abordat și situația infrastructurii subterane din București, inclusiv a rețelei de metrou, care ar putea fi utilizată în anumite situații ca spațiu de protecție pentru populație.
„Sunt spații prevăzute ca adăposturi, dar trebuie puse la punct”, a afirmat Raed Arafat.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a precizat că toate stațiile de metrou pot funcționa ca spații de adăpost în caz de necesitate. În plus, există și zone suplimentare în infrastructura metroului care au fost prevăzute încă din faza de proiectare pentru a putea fi adaptate și utilizate pentru adăpostirea unui număr mai mare de persoane.
„Da. Metroul – toate stațiile de metrou – pot fi spații de adăpost, dar sunt și spații suplimentare la metrou, care pot fi adaptate ca adăposturi pentru un număr mai mare de persoane. Ele erau prevăzute în plan. Eu știu că încă nu sunt complet puse la punct, dar sunt prevăzute”, a declarat Raed Arafat.
Raed Arafat: Pregătirea pentru situații de urgență include și scenarii de conflict
Raed Arafat a subliniat că pregătirile pentru situații de urgență sunt gândite după principiul „all-hazard approach”, ceea ce înseamnă că sistemul trebuie să fie pregătit pentru orice tip de risc major. Această abordare permite folosirea acelorași mecanisme atât pentru dezastre naturale, cât și pentru scenarii mai complexe.
În ultimii ani au fost organizate exerciții de amploare, inclusiv simulări care au combinat intervenția în cazul unui cutremur major cu scenarii CBRN. Potrivit șefului DSU, astfel de exerciții contribuie la creșterea capacității de reacție a autorităților în situații extreme.
„Să o luăm așa: cineva să fie pregătit 100% sau foarte bine pentru un conflict… În primul rând, nimeni nu vrea să vadă un conflict. Probabilitatea, cum am zis, rămâne mică în zona noastră, mai ales fiind membri NATO”, a afirmat Raed Arafat.
El a adăugat că exercițiul Seism 2025, desfășurat anul trecut și combinat cu exercițiul ConvEx-3, a inclus scenarii complexe care pot fi aplicate în mai multe tipuri de crize.
„Sunt mai multe aspecte care s-au exersat acolo și care pot fi aplicate într-un dezastru civil normal, cum ar fi un cutremur sau un incident la o centrală nucleară, dar și într-o situație de conflict. Pregătirea continuă, clar, în acest sens, pentru orice risc”, a explicat Raed Arafat.
În paralel, autoritățile lucrează și la consolidarea infrastructurii logistice pentru situații de urgență. Prin proiecte finanțate din fonduri europene sunt construite noi spații moderne de stocare pentru materiale și echipamente necesare intervențiilor.
„Noi, de exemplu, pe proiecte europene, creăm patru spații logistice moderne de stocare pentru situațiile de urgență, iar lucrările au început deja”, a declarat Raed Arafat.
Aceste centre vor fi amplasate în mai multe regiuni ale țării, însă locațiile exacte nu sunt făcute publice din motive de securitate. Planul prevede extinderea rețelei până la șapte astfel de spații logistice.
Șeful DSU a subliniat că pregătirea pentru situații de criză implică și cooperarea cu sectorul privat, în special în domenii precum alimentația, apa, transporturile sau energia. Potrivit acestuia, menținerea funcționării infrastructurilor critice este esențială în orice scenariu de criză.
În ceea ce privește riscul unui conflict militar în regiune, Raed Arafat a arătat că probabilitatea rămâne redusă, în special datorită apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană. Totuși, pregătirea continuă este considerată o formă de descurajare.
„Nu am glob de cristal și nu voi spune niciodată așa ceva. Probabilitatea, cum am spus, rămâne foarte mică. Fiind țară membră NATO și membră a Uniunii Europene, șansa unui conflict militar este foarte limitată”, a afirmat Raed Arafat.
El a subliniat că pregătirea pentru situații majore de urgență este necesară indiferent de natura crizei și că autoritățile nu vor să ajungă în situația în care populația să întrebe de ce nu a fost informată sau pregătită din timp.
„Dacă ar fi să dau o notă pregătirii, nu dau note, dar pot spune că suntem sigur mult peste 7, comparativ cu ce era înainte. Nu suntem perfecți, dar nici nu mai suntem în situația de dinainte”, a declarat Raed Arafat.
