Majorări de taxe și alocări bugetare în creștere. Năsui: Cu cât o țară este mai săracă, cu cât conducătorii își dau mai multe privilegii

O postare publicată recent de deputatul USR Claudiu Năsui analizează evoluțiile bugetare din ultimele săptămâni, după deciziile de majorare a taxelor adoptate de Guvern. Parlamentarul atrage atenția asupra modului în care sunt distribuiți banii publici și asupra impactului direct pe care aceste decizii îl au asupra contribuabililor, într-un context în care presiunea pe finanțele publice rămâne ridicată.

Majorări de taxe și alocări bugetare în creștere. Năsui: După creșterea taxelor, dezmățul bugetar continuă

În analiza sa, deputatul USR Claudiu Năsui pornește de la ideea că, în pofida creșterii taxelor, disciplina bugetară nu s-a îmbunătățit, iar unele cheltuieli au continuat să se majoreze. El semnalează că, în comisia pentru buget, a fost adoptat recent un amendament care prevede suplimentarea cheltuielilor alocate Companiei Naționale de Investiții, instituție aflată în subordinea statului.

Totodată, în aceeași perioadă au devenit publice datele finale privind subvențiile acordate partidelor politice. Deputatul subliniază că aceste sume nu doar că nu au fost reduse, ci au înregistrat chiar o creștere în ultima lună, de aproximativ cinci procente. În interpretarea sa, această evoluție indică faptul că fondurile disponibile nu au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar, ci redistribuite către formațiunile politice.

În acest context, Claudiu Năsui explică faptul că, în opinia sa, decidenții politici au ales să utilizeze eventualele economii bugetare pentru a suplimenta finanțarea partidelor, în loc să atenueze dezechilibrele financiare ale statului. El sugerează că această opțiune reflectă o anumită lipsă de voință politică în direcția reducerii cheltuielilor.

„După creșterea taxelor, dezmățul bugetar continuă.
Ieri a trecut în comisia pentru buget un amendament care crește cheltuielile de la CNI (Compania Națională de Investiții). Și au apărut și cifrele finale de subvenție pentru partide.
Din păcate nu doar că nu au scăzut. Dar în ultima lună chiar au crescut cu ~5%.
Probabil aveau un rest în buget și în loc să reducă deficitul cu el, au preferat să-l distribuie partidelor”, scrie Năsui.

Dimensiunea reală a subvențiilor și a rambursărilor pentru partide

Deputatul USR atrage atenția asupra faptului că datele prezentate public se referă doar la subvențiile acordate partidelor parlamentare consacrate. El precizează că aceste cifre nu includ sumele alocate partidelor minorităților naționale, care sunt comparabile ca nivel, și nici rambursările cheltuielilor din campaniile electorale.

Pentru a oferi un ordin de mărime, parlamentarul detaliază că subvenția totală acordată partidelor politice se ridică la 232 de milioane de lei, în timp ce rambursările pentru campaniile electorale au ajuns la 446 de milioane de lei. În consecință, explică el, sumele rambursate sunt aproape duble față de valoarea subvenției anuale.

În mesajul său, Claudiu Năsui subliniază că toate aceste fonduri provin din taxele și impozitele plătite de cetățeni, inclusiv din cele recent majorate. El afirmă explicit:

„Atenție, cifrele din acest grafic sunt doar subvenția pentru partidele clasice. Nu includ sumele plătite către partidele minorităților, care sunt la fel de mari. Și nu includ rambursările campaniilor electorale. Ca să avem un ordin de mărime, subvenția totală dată partidelor este de 232 milioane de lei, iar rambursările pentru campanii electorale au fost de 446 milioane de lei. Deci aproape dublu decât subvenția.

Toți banii aceștia sunt banii dumneavoastră luați prin impozitele recent mărite. Și unde se duc majoritatea banilor? Pe propagandă și presă”.

Deputatul completează că, din perspectiva sa, cea mai mare parte a acestor resurse este direcționată către activități de propagandă și către presă.

Legătura dintre creșterea taxelor și lipsa presiunii pentru reducerea cheltuielilor

În continuarea analizei, deputatul USR reamintește că s-a opus majorării taxelor tocmai din cauza efectului pe care acesta îl are asupra comportamentului clasei politice. El susține că, odată ce veniturile bugetare cresc prin taxe mai mari, presiunea asupra guvernanților de a reduce cheltuielile scade considerabil.

Claudiu Năsui formulează această idee într-o manieră directă, afirmând:

„Am susținut că este o greșeală faptul că guvernul Bolojan a crescut taxele fix din motivul acesta. Pentru că odată crescute taxele, presiunea pe clasa politică să reducă cheltuieli este mult mai mică. Cuțitul nu mai e la os. Așa că de ce să fie de acord cu reduceri?

Fiecare trage pentru el. Iar cei care trag bățul scurt se simt, pe bună dreptate nedreptățiți”, spune deputatul USR.

În opinia sa, dispariția constrângerii financiare imediate face ca deciziile de tăiere a cheltuielilor să devină mult mai puțin atractive pentru cei aflați la putere.

El mai arată că, în acest context, fiecare actor politic încearcă să își maximizeze propriile beneficii, ceea ce generează percepții de inechitate. Deputatul notează că aceia care nu beneficiază de aceste alocări se simt, pe bună dreptate, nedreptățiți de modul în care sunt gestionate resursele publice.

Subvenția pentru partide, o cheltuială considerată prioritară pentru reducere

Un punct central al postării este reprezentat de critica privind nivelul subvențiilor acordate partidelor politice. Claudiu Năsui explică faptul că aduce în discuție acest subiect deoarece consideră subvenția drept una dintre cheltuielile care ar trebui reduse de urgență, nu majorate.

El reamintește că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința subvențiilor directe pentru partide, cu excepția Germaniei, unde sistemul de finanțare este diferit și vizează în principal fundațiile politice. Deputatul precizează cine a stat la baza creșterii acestor subvenții, afirmând:

„Vă scriu despre subvenția pentru partide pentru că este una dintre cheltuielile care ar trebui tăiată urgent. Nu crescută.

Vă reamintesc că subvenția pentru partide în România este cea mai mare din UE (după Germania care de fapt subvenționează fundațiile partidelor și nu partidele).

Știți cine a crescut-o? PSD și PNL pe vremea lui Dragnea. Da, proiectul a fost votat și de PNL care are datorii mari așa că vrea cât mai mulți bani de la stat.

Vedeți corelația între cu cât o țară este mai săracă și cu cât conducătorii își dau mai multe privilegii?”.

În același context, el menționează că proiectul legislativ a fost votat inclusiv de PNL, partid care, potrivit afirmațiilor sale, are datorii semnificative și, prin urmare, este interesat de obținerea unor sume cât mai mari de la bugetul de stat. Deputatul invită publicul să observe corelația dintre nivelul de dezvoltare economică al unei țări și amploarea privilegiilor acordate clasei politice.

Reducerea numărului de parlamentari, o alternativă legislativă existentă

În finalul postării, Claudiu Năsui aduce în discuție o posibilă alternativă de reducere a cheltuielilor publice, în cazul în care guvernul nu dorește sau nu poate diminua subvenția pentru partide. El propune insistent reducerea numărului de parlamentari la 300, idee care există deja sub forma unui proiect legislativ aflat la Camera Deputaților.

Deputatul explică faptul că acest proiect nu necesită decât parcurgerea procedurii parlamentare obișnuite, respectiv un vot în comisie și unul în plen. El subliniază că formațiunile politice care declară public că susțin această inițiativă dețin majoritatea necesară pentru adoptare, menționând explicit USR, PNL și AUR.

„Dacă nu poate sau nu vrea să reducă subvenția, poate guvernul Bolojan să insiste pe reducerea numărului de parlamentari la 300.

Nu de alta, dar proiectul este deja la Camera Deputaților. Deci nu mai trebuie decât să treacă prin două voturi: unul în comisie, altul în plen. Iar partidele care pretind că îl susțin sunt majoritare (USR + PNL + AUR). Deci ar putea trece dacă este supus la vot”.

În acest context, Claudiu Năsui ridică o întrebare retorică legată de lipsa de acțiune politică, sugerând că majorarea taxelor a diminuat motivația pentru astfel de reforme structurale:

„Dar de ce să reduci numărul de parlamentari dacă tot au crescut taxele și sunt bani?”.