Ministrul, întrebat despre diferențele de vârstă la pensionare

Radu Marinescu a fost invitat într-o emisiune difuzată la Prima TV, unde a fost întrebat cum se explică faptul că, în Venezuela, liderul Nicolas Maduro poate fi judecat de o persoană în vârstă de 92 de ani, în timp ce în România un magistrat se poate pensiona la 48 de ani.

Oficialul din Guvern a răspuns că întrebarea ar trebui adresată celor care au redus vârsta de pensionare în trecut, nu celor care încearcă acum să schimbe legislația.

„Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de faţă să corecteze această chestiune. Asta nu înseamnă că ne derobăm de la a face aceste lucruri. În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă, în sectorul public, vârsta standard – 65 de ani”, a spus ministrul.

Argumente privind capacitatea profesională a magistraților

Marinescu a exprimat și o opinie personală cu privire la etapa de vârstă la care magistrații sunt cei mai productivi profesional.

„Consider şi eu, ca o opinie personală, că la o vârstă de 50 şi ceva de ani eşti în deplinătatea intelectuală, a forţei, a cunoaşterii profesionale; poţi să fii util societăţii şi chiar îţi face plăcere să lucrezi. Şi, spre cinstea lor, sunt mulţi magistraţi care continuă activitatea şi după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condiţiile de pensionare”, a precizat ministrul.

Acesta a explicat că, în ceea ce privește nivelul pensiilor, a existat o decizie politică transpusă ulterior în cifre, iar acum instituțiile competente verifică legalitatea acestor măsuri.

Așteptări privind decizia Curții Constituționale

Potrivit ministrului Justiției, un rol esențial în reforma sistemului îl are Curtea Constituțională, care trebuie să stabilească dacă modificările respectă normele interne și europene.

„Acum aşteptăm să ne spună Curtea Constituţională dacă, din perspectiva jurisprudenţei sale anterioare, a unor valori constituţionale, a unor valori care derivă din jurisprudenţa europeană, această lege este sau nu constituţională”, a afirmat Radu Marinescu.

El a mai subliniat că judecătorii constituționali au obligația legală de a se distanța de orice „contaminare politică” și să fie obiectivi în analiză.

Despre ritmul deciziilor CCR: „Justiția nu trebuie niciodată să fie grăbită”

Ministrul a comentat și controversa privind termenele fixate de CCR pentru discutarea reformei, după ce în spațiul public au apărut critici legate de amânările și programările repetate.

„Justiţia nu trebuie niciodată să fie grăbită. După cum justiţia nu trebuie să fie niciodată întârziată. Ea trebuie să îşi ia timpul necesar ca să dea o dezlegare corectă”, a declarat ministrul.

Marinescu a mai precizat că este dificil de analizat din exterior succesiunea termenelor, însă Curtea are propriile mecanisme interne pentru a se autoregla.

„Sunt lucruri care pot fi analizate pe bucăţi şi se poate stabili dacă ceva a fost greşit acolo sau nu. Asta ţine de rolul Curţii Constituţionale care are mecanismele interne pentru a-şi face reglajele respective. Dar mă interesează şi pe mine ca la final soluţia care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituţional.

Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene. Dar finalitatea să fie una corectă”, a conchis ministrul.