Maia Sandu câștigă încrederea românilor. Ce arată noul sondaj despre relația cu România
SURSA FOTO: Președinția Republicii Moldova - Maia Sandu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se bucură de un nivel ridicat de încredere și apreciere în România, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Datele arată că majoritatea românilor consideră că liderul de la Chișinău contribuie la apropierea dintre cele două state și asociază imaginea acesteia cu direcția pro-europeană și apropierea de Occident.
Aproape 7 din 10 români apreciază activitatea Maiei Sandu, potrivit INSCOP
Datele sondajului realizat de INSCOP Research arată că 68,8% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre activitatea Maia Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova.
Potrivit cercetării, aprecierea pozitivă este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mici.
La polul opus, opiniile nefavorabile sunt mai frecvente în rândul alegătorilor AUR și al persoanelor cu nivel redus de educație.
Sociologii spun că rezultatele reflectă modul în care Maia Sandu este percepută în România drept un simbol al orientării pro-europene și al apropierii Republicii Moldova de Occident.
INSCOP: Imaginea Maiei Sandu este legată de direcția pro-europeană
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că percepția pozitivă asupra liderului de la Chișinău este construită în special pe asocierea acesteia cu parcursul european al Republicii Moldova și cu relația apropiată cu România.
„Datele sociologice indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcția pro-europeană și cu apropierea de București. Percepția foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România și nu de Rusia arată că imaginea președintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorități solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influența rusă și de ancorare definitivă în spațiul european și occidental”, a explicat acesta pe Facebook.
În ultimii ani, relațiile dintre București și Chișinău s-au intensificat atât la nivel politic, cât și economic și energetic, iar sprijinul oferit Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina a contribuit la consolidarea imaginii pro-occidentale a administrației conduse de Maia Sandu.
Peste 71% dintre români cred că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia
Sondajul mai arată că 71,3% dintre români consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia.
Doar 14,3% dintre respondenți cred contrariul, în timp ce un procent similar nu a exprimat o opinie clară.
Percepția potrivit căreia Maia Sandu este orientată spre România și Occident este mai prezentă în rândul alegătorilor PNL și USR, al persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mici.
În schimb, opinia că președinta Republicii Moldova ar fi mai apropiată de Rusia apare mai frecvent în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani și al celor cu educație primară.
Datele indică faptul că imaginea liderului de la Chișinău este puternic influențată și de modul în care diferite segmente ale societății românești se raportează la Uniunea Europeană, NATO și relația cu Rusia.
Sociologii spun că Maia Sandu a devenit și un indicator al polarizării din România
Remus Ștefureac susține că percepția asupra Maiei Sandu funcționează și ca un indicator al polarizării politice și ideologice din România.
„Diferențele dintre electoratele politice și categoriile sociale arată însă că percepția asupra Maiei Sandu este, parțial, și un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene și urbane o susțin covârșitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul narațiunilor ostile promovate de liderii formațiunii. Astfel, evaluarea Maiei Sandu funcționează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia și direcția strategică a regiunii”, a mai transmis directorul INSCOP.
Sociologii consideră că relația dintre România și Republica Moldova continuă să fie percepută diferit în funcție de profilul politic și social al respondenților, însă majoritatea românilor văd apropierea dintre cele două state într-o lumină pozitivă.
Românii cred că Maia Sandu are un rol important în apropierea dintre București și Chișinău
Potrivit cercetării, 57,5% dintre respondenți consideră că Maia Sandu contribuie semnificativ la consolidarea relațiilor dintre România și Republica Moldova.
Dintre aceștia:
- 21% apreciază că influența este foarte mare;
- 36,5% consideră că impactul este destul de mare.
Aproximativ o treime dintre participanții la sondaj spun însă că rolul Maiei Sandu în apropierea dintre cele două state este redus sau inexistent.
Percepția pozitivă este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București și din marile orașe.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” a fost realizată de INSCOP Research în perioada 14–21 aprilie 2026.
Sondajul a fost efectuat telefonic, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național.
Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





