Regulile fiscale și distribuirea dividendelor, prin prisma lui Marian Hanganu
Marian Hanganu, specialist în marketing și vânzări, pornește analiza de la o observație care surprinde prin contextul politic în care apare, subliniind faptul că schimbările recente au fost adoptate sub conducerea unui premier liberal. În opinia sa, noile măsuri fiscale pot fi interpretate ca o formă de control extins al statului asupra firmelor private, cu efecte directe asupra drepturilor antreprenorilor.
În prima postare analizată, autorul arată că guvernul condus de Ilie Bolojan nu s-a limitat la majorarea impozitelor pe profit și dividende, ci a introdus și reguli suplimentare care schimbă fundamental modul în care sunt distribuite câștigurile unei companii. Potrivit acestei interpretări, dividendele nu mai sunt tratate ca un drept firesc al acționarilor, ci ca un beneficiu care poate fi acordat doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stabilite de stat.
„În mod ironic, a fost nevoie de un premier liberal la Palatul Victoria pentru o naționalizare mascată a firmelor private din România.
Nu numai că guvernul condus de liberalul Bolojan a majorat impozitele pe profit și dividende, dar regulile introduse pentru distribuirea dividendelor le transformă dintr-un drept al acționarului, într-un fel de beneficiu acordat de stat, dacă antreprenorul este cuminte”, scrie Hanganu.
Una dintre cele mai importante modificări semnalate este legată de restricționarea accesului antreprenorilor la banii propriei firme. Chiar și în situația în care taxele sunt achitate integral, retragerea fondurilor este condiționată de menținerea activului societății peste un anumit prag.
Dacă firma traversează o perioadă dificilă, antreprenorul poate susține compania prin împrumuturi, însă recuperarea acestor sume devine posibilă doar după acoperirea tuturor datoriilor către stat și refacerea activului, în cazul în care acesta a scăzut.
„Antreprenorul nu mai are dreptul să scoată bani din firmă, nici dacă plătește impozitele datorate, decât dacă activul societății nu a scăzut sub 25%. Când firma trece prin perioade mai puțin faste, antreprenorul poate împrumuta firma, dar nu-și poate retrage sumele împrumutate decât dacă a acoperit toate datoriile la stat și a reîntregit activul firmei (dacă acesta a scăzut).
Amenzile și pedepsele sunt mari, exemplare, ca pentru niște recidiviști, cum îi vede guvernul pe antreprenori”, mai spune acesta.
În același context, analiza subliniază severitatea sancțiunilor prevăzute de noile reglementări. Amenzile și pedepsele sunt descrise ca fiind ridicate și aplicate într-o manieră exemplară, ceea ce, din perspectiva autorului, reflectă o neîncredere structurală a statului față de mediul antreprenorial. Postarea se încheie cu întrebarea:
„Acum, serios, ce ar putea să meargă rău?”, formulare care sintetizează temerile legate de efectele pe termen mediu și lung ale acestor politici.
Cheltuielile statului și soluțiile propuse pentru evitarea blocajelor bugetare
A doua postare analizată de Marian Hanganu mută discuția din zona fiscalității aplicate firmelor către structura generală a cheltuielilor statului, considerată nesustenabilă în forma actuală. Autorul pornește de la ideea că guvernul Bolojan reprezintă un eșec, iar una dintre cauzele menționate este participarea PSD la guvernare, deși subliniază că explicațiile politice nu rezolvă problema de fond.
În această analiză, este descrisă situația bugetară a României, în care o parte semnificativă din veniturile statului este direcționată către pensii și salarii, iar majoritatea localităților depind de alocări de la bugetul central. Conform datelor invocate, 96% dintre localități nu își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii, ceea ce creează o presiune constantă asupra finanțelor publice.
„Guvernul Bolojan este un eșec. Probabil că principala cauză a eșecului este participarea PSD la guvern, dar în final justificările nu ajută. Iată ce trebuie făcut și nu au curaj și interes să facă:
Problema e următoarea. Oricine va veni la putere va trebui să o rezolve. Noi avem o structură a cheltuielilor statului care nu este sustenabilă:
-prea mult din veniturile statului merge la pensii și salarii
-96% dintre localitățile din România primesc bani de la buget pentru că au venituri prea mici”, scrie Hanganu.
Autorul argumentează că soluția nu poate fi creșterea masivă a taxelor, deoarece aceasta ar duce la recesiune și, în final, la scăderea veniturilor colectate. În schimb, sunt prezentate mai multe direcții de reformă, considerate inevitabile indiferent de cine va prelua guvernarea. Printre acestea se numără eliminarea tuturor pensiilor speciale și aplicarea unui sistem unic de calcul bazat exclusiv pe contributivitate, măsură văzută ca necesară în contextul demografic actual.
„Nu ai cum să o rezolvi prin creșterea masivă a taxelor, pentru că asta produce recesiune și în cele din urmă reducerea veniturilor din taxele alea mărite. Trebuie să rezolvi problemele fundamentale, altfel anul viitor te vei întâlni din nou cu ele, ba chiar mai grave”,continuă specialistul.
Un alt punct important este întărirea Pilonului II și a Pilonului III de pensii, prin direcționarea unui procent mai mare din contribuții către aceste sisteme, astfel încât fondurile să poată fi reinvestite în economie. De asemenea, analiza insistă asupra reducerii ineficienței, risipei și furtului din sectorul public, prin desființarea instituțiilor inutile și limitarea aparatului guvernamental la cel mult un milion de angajați.
„1. Nu poți reduce pensiile, că sunt drepturi câștigate de oameni, demografia e groaznică, așa că trebuie să elimini orice încarcă bugetul de pensii aiurea. Trebuie să anulezi complet toate pensiile speciale și să dai doar pensii calculate pe bază de contributivitate la toată lumea, pe baza aceluiași mod de calcul.
2. Trebuie să întărești Pilonul II și Pilonul III, pentru că în viitor nu vei mai putea da pensii decente dacă nu o faci. Adică să lași un procent mai mare de contribuție să meargă acolo, iar banii ăia să intre în economie ca investiții, așa cum e acum, dar pe steroizi
3. Trebuie eliminată ineficiența, furtul, risipa la stat. Trebuie eliminate instituțiile de tăiat frunză la câini, redus aparatul guvernamental la cel mult 1 milion de persoane”, spune Marian Hanganu.
În ceea ce privește fiscalitatea, poziția exprimată este clară: taxele ar trebui reduse, nu majorate, pentru a stimula economia reală. Sunt menționate explicit taxele care generează costuri administrative mai mari decât veniturile aduse la buget, acestea fiind considerate candidate pentru eliminare completă, împreună cu birocrația aferentă. Ca exemplu extern, este amintit cazul Argentinei, unde reducerea drastică a taxelor a fost asociată cu obținerea unui excedent bugetar.
„4. Trebuie reduse taxele, nu crescute, pentru a stimula economia reală, aia care produce valoare adăugată. Avem taxe care costă mai mult să le încasezi și să le urmărești decât aduc bani la buget. Trebuie eliminate complet, împreună cu aparatul birocratic care le susține. În Argentina președintele Milei a eliminat 90% din taxe și a obținut concomitent excedent bugetar.
5. Trebuie legiferat că în absența războiului, a unui dezastru natural sau a unei pandemii, este ilegal ca guvernul să înregistreze deficit”.
Lista măsurilor propuse continuă cu ideea legiferării unui principiu strict, conform căruia, în absența unor situații excepționale precum războiul, dezastrele naturale sau pandemiile, guvernul nu ar trebui să înregistreze deficit.
Totodată, este avansată propunerea limitării cheltuielilor statului la 25% din PIB și realizarea unei reforme administrative profunde, care să reducă numărul de județe și să comaseze localitățile până la un nivel la care acestea să se poată întreține singure.
