Lovitură pentru șoferii din România. Carburanți mai scumpi la pompă pe 11 martie. Cât te costă un plin

Prețurile la carburanți au înregistrat noi modificări miercuri, 11 martie 2026, pe fondul fluctuațiilor de pe piața globală a petrolului. În România, tarifele la benzină și motorină au crescut ușor față de ziua precedentă, în timp ce evoluțiile internaționale sunt influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de discuțiile privind eliberarea rezervelor strategice de petrol. Datele arată diferențe semnificative între stațiile de alimentare din țară.

Prețurile la carburanți din România cresc ușor. Unde sunt cele mai mici tarife la benzină și motorină

Piața de carburanți din România indică miercuri o stabilizare relativă a prețurilor, chiar dacă în ultimele luni s-au înregistrat numeroase majorări generate de evoluțiile internaționale ale petrolului. Pragul psihologic de 10 lei pe litru rămâne departe în acest moment, însă scumpirile recente continuă să fie vizibile la pompă.

Cele mai mici tarife pentru carburanți au fost identificate la o stație din județul Bacău. Cea mai ieftină benzină standard este comercializată la stația Lukoil din Onești, situată pe Calea Brașovului, unde prețul ajunge la 8,15 lei pe litru. Tot acolo se găsește și cea mai ieftină motorină, cu un preț de 8,57 lei pe litru.

În Capitală, o stație monitorizată constant oferă o imagine clară asupra evoluțiilor zilnice ale prețurilor. Benzinăria Petrom de pe strada Brașov din Sectorul 6 afișa în dimineața zilei de 11 martie un preț al benzinei standard de 8,31 lei pe litru și un preț al motorinei standard de 8,77 lei pe litru.

Comparativ cu ziua anterioară, prețul benzinei a crescut cu un ban pe litru, iar motorina s-a scumpit cu doi bani pe litru. Ajustările sunt considerate minore în raport cu mișcările din ultimele luni și cu ritmul accelerat al scumpirilor generat de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit economica.net.

Aceasta reprezintă a cincea scumpire a carburanților din luna martie. Tendința vine după opt majorări consecutive înregistrate în luna februarie.

De la începutul lunii martie, benzina s-a scumpit cu aproximativ 35 de bani pe litru, în timp ce motorina a înregistrat o creștere mai accentuată, de circa 53 de bani pe litru, evoluții influențate în principal de tensiunile geopolitice și de volatilitatea pieței internaționale a petrolului.

Tensiunile din Orientul Mijlociu influențează piața petrolului și evoluția carburanților

Schimbările din piața globală a petrolului continuă să influențeze direct prețurile carburanților. Cotațiile au fluctuat miercuri, după ce Agenția Internațională pentru Energie a analizat posibilitatea celei mai ample eliberări de petrol din rezervele strategice pentru a contrabalansa impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice.

În tranzacțiile de miercuri, petrolul Brent s-a apreciat cu 11 cenți, adică 0,13%, ajungând la 87,91 dolari pe baril. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 7 cenți, respectiv 0,08%, până la 83,52 dolari pe baril, potrivit Reuters.

Fluctuațiile au venit după o scădere semnificativă a cotațiilor în ziua precedentă. Marți, prețul petrolului a coborât cu aproximativ 11%, până la 84,34 dolari pe baril pentru WTI și 88,43 dolari pentru Brent, după ce autoritățile americane au intervenit pentru a menține fluxul de petrol printr-o rută maritimă crucială.

„Marina SUA a escortat cu succes un petrolier prin strâmtoarea Ormuz pentru a se asigura că petrolul continuă să ajungă pe pieţele globale”, a declarat Chris Wright într-o postare pe rețelele sociale.

Mesajul publicat de oficialul american a fost ulterior șters, iar CNBC a solicitat clarificări atât Departamentului Energiei, cât și Casei Albe.

Situația este analizată și la nivel internațional. Agenția Internațională pentru Energie a convocat o reuniune extraordinară pentru a discuta posibilitatea eliberării unor cantități importante de petrol din rezervele strategice ale statelor membre.

Cele peste 30 de state din organizație, reprezentând economii dezvoltate din Europa, America de Nord și Asia de Nord-Est, dețin împreună aproximativ 1,2 miliarde de barili de petrol în depozite strategice.

Conflictul cu Iranul și blocarea rutei Ormuz amplifică temerile privind aprovizionarea globală

Tensiunile geopolitice cresc presiunea asupra pieței petrolului, iar analiștii avertizează că situația actuală reprezintă una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării din ultimele decenii.

Potrivit unei analize realizate de Rapidan Energy, conflictul cu Iranul a generat cea mai amplă perturbare a fluxurilor de petrol din istorie. Directorul general al companiei saudite Aramco a avertizat asupra impactului potențial al conflictului asupra piețelor energetice.

„Am mai avut întreruperi ale aprovizionării în trecut, dar aceasta este de departe cea mai mare criză cu care s-a confruntat industria petrolului şi gazelor din regiune”, a declarat Amin Nasser.

Situația este amplificată de riscurile privind blocarea transportului de petrol prin strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Președintele Statelor Unite a transmis un avertisment ferm în cazul unei astfel de acțiuni.

„Dacă Iranul face ceva care să oprească fluxul de petrol prin strâmtoarea Ormuz, va fi lovit de Statele Unite de douăzeci de ori mai puternic decât până acum”, a scris Donald Trump pe platforma Truth Social.

Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, reprezintă o arteră vitală pentru transportul energiei la nivel global. Aproximativ 13 milioane de barili de petrol au tranzitat zilnic această rută în 2025, ceea ce reprezintă circa 31% din fluxurile globale de petrol transportate pe mare, conform datelor companiei Kpler.

În prezent, traficul maritim este afectat deoarece transportatorii de petrol se tem de eventuale atacuri și mențin navele ancorate în zonă.

Chiar și în aceste condiții, o parte dintre investitori mizează pe o revenire relativ rapidă a transportului prin strâmtoarea Ormuz.

„Există mult optimism în piaţă. Am văzut acest lucru în prăbuşirea preţului petrolului, declanşată de ceea ce numeam odinioară intervenţia verbală a preşedintelui”, a declarat Bob McNally.

Analistul a explicat că piața încearcă încă să evalueze dimensiunea reală a perturbării, întrucât timp de decenii s-a presupus că niciun stat nu ar putea bloca complet această rută strategică.

În același timp, unii specialiști consideră că situația rămâne extrem de imprevizibilă.

„Va trebui să vedem cum răspunde Iranul la declaraţiile preşedintelui şi dacă va ataca sau nu infrastructura petrolieră în orele următoare”, a declarat Andy Lipow.