Lovitură pentru șoferi. Prețul carburanților ar putea exploda. A fost tras semnalul de alarmă: Amplifică scumpirea

Piețele energetice globale traversează o perioadă de volatilitate extremă, iar efectele se resimt direct la pompă. O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată cum fluctuațiile prețului petrolului se pot transforma rapid în scumpiri pentru șoferii români, cu scenarii în care benzina și motorina ar putea depăși pragul de 10 lei pe litru.

Piața petrolului, marcată de volatilitate puternică

Piețele energetice globale traversează o perioadă de instabilitate accentuată, cu variații semnificative ale prețului petrolului de la o zi la alta. Luni, cotația țițeiului a urcat până la aproximativ 120 de dolari pe baril, însă marți dimineață prețul a coborât spre 90 de dolari, pe fondul unor declarații optimiste ale lui Donald Trump referitoare la evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

În spatele acestor fluctuații rapide se află factori geopolitici și economici care influențează direct piețele internaționale. Pentru consumatori, însă, evoluția cotațiilor petrolului se traduce în scumpiri sau ieftiniri la pompă.

O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată modul în care variațiile de pe bursele internaționale ajung să influențeze costurile suportate de șoferii români. În calcul sunt incluse costurile de rafinare, cursul valutar și nivelul ridicat al taxelor percepute de stat.

De la 77 la 125 de dolari: cum se formează prețul carburantului

Potrivit scenariilor analizate de Frames, la un preț al barilului de 77 de dolari și un curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil ajunge la aproximativ 3,50 lei.

La această valoare se adaugă acciza fixă, de 3,06 lei pentru benzină și 2,80 lei pentru motorină. După aplicarea TVA de 21%, prețul final la pompă ar ajunge la aproximativ 7,94 lei pentru benzină și 7,88 lei pentru motorină, scenariu care reflectă perioada de dinaintea escaladării conflictului din Orient.

„Primul scenariu de criză simulează o creștere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, prețul materiei prime și costurile de rafinare și distribuție cresc direct proporțional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea”, arată analiza Frames.

În acest scenariu, prețurile la pompă ar putea urca la aproximativ 9,20 lei pentru benzină și 9,15 lei pentru motorină.

Scenariul de criză: benzina ar putea depăși 10 lei pe litru

Un al doilea scenariu analizat de Frames ia în calcul o criză energetică accentuată, în care barilul de petrol ajunge la 125 de dolari.

Într-o astfel de situație, calculele indică depășirea pragului de 10 lei pe litru pentru benzină, care ar putea ajunge la 10,58 lei. Motorina ar urma o evoluție similară, cu un preț estimat la aproximativ 10,52 lei pe litru.

Analiștii sugerează însă și o variantă de atenuare a șocului. Prin limitarea marjelor de rafinare sau prin intervenția statului, o parte din impact ar putea fi absorbită.

Astfel, printr-un grad de absorbție de aproximativ 65%, prețurile ar putea fi menținute la un nivel de aproximativ 9,50 lei pentru benzină și 9,40 lei pentru motorină, chiar și în cel mai pesimist scenariu.

Evoluția petrolului, comparată cu „dinții de fierăstrău”

Potrivit analizei Frames, scenariile prezentate nu sunt deloc exagerate dacă sunt privite în contextul evoluțiilor recente de pe piețele bursiere.

Luni, cotațiile petrolului Brent au înregistrat fluctuații puternice, depășind frecvent pragul de 90 de dolari și ajungând chiar la aproximativ 119 dolari pe baril.

„Această evoluție de tip dinți de fierăstrău, cu creșteri și scăderi ale cotațiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcție de efectele războiului din Orientul Mijlociu”, afirmă experții.

Situația este agravată de temerile privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială prin care trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol.

„Deși unele intervenții diplomatice și posibila eliberare a unor rezerve strategice de către țările G7 au mai calmat temporar bursele, riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menține prețul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru cât se poate de realiste pe birourile analiștilor financiari”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Efectul în lanț asupra economiei

Creșterea prețurilor la carburanți nu afectează doar șoferii, ci întreaga economie. Dacă motorina ar ajunge la aproximativ 10 lei pe litru, impactul s-ar transmite rapid în costurile de transport și logistică.

Transportatorii ar fi printre primii afectați, fiind nevoiți să își ajusteze tarifele pentru a face față costurilor mai mari. Aceste majorări s-ar reflecta ulterior în prețurile produselor de la raft.

Alimentele de bază, materialele de construcții și bunurile de consum ar putea deveni mai scumpe, în timp ce presiunea inflaționistă ar continua să afecteze puterea de cumpărare a populației.

Ce măsuri ar putea lua Guvernul

În astfel de situații, statul poate interveni prin ajustarea nivelului taxelor aplicate carburanților, care reprezintă o componentă importantă a prețului final.

„Pentru a absorbi un șoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină și motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din prețul afișat la stațiile de alimentare și oferă o gură de oxigen transportatorilor”, spune Negrescu.

O altă variantă ar fi compensarea directă a prețului carburanților printr-un mecanism de sprijin finanțat parțial de stat și parțial de companiile petroliere.

Riscurile intervenției statului

Astfel de măsuri au însă consecințe asupra finanțelor publice. Reducerea taxelor la carburanți ar diminua încasările la buget, ceea ce ar putea afecta finanțarea unor domenii importante.

„Guvernul va avea rapid dificultăți majore în a finanța sistemul de sănătate, pensiile sau marile proiecte de infrastructură aflate în derulare. Totodată, o compensare directă a prețului din bani publici crește imediat deficitul bugetar, forțând statul să facă împrumuturi externe cu dobânzi mult mai mari”, afirmă analiștii de la Frames.

Pe de altă parte, o plafonare strictă a prețurilor, impusă politic fără acordul pieței, ar putea produce efecte negative majore.

„Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur și simplu să închidă stațiile. Acest fenomen duce la raționalizarea imediată a combustibilului și la apariția pieței negre”, spune Negrescu.

În acest context, absorbția unui șoc de preț la nivel de stat trebuie să fie rezultatul unui echilibru atent între protejarea consumatorilor și menținerea stabilității economice pe termen lung.