Lovitură pentru șoferi. Cât ar putea ajunge să coste un litru de motorină: Este referinţa europeană

Prețul motorinei din România ar putea crește semnificativ în următoarele luni, existând scenariul în care tariful la pompă să ajungă până la aproximativ 11,5 lei pe litru până la finalul lunii mai. Evoluția ar putea avea loc dacă tensiunile din Orientul Mijlociu continuă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, situație care ar amplifica creșterea cotațiilor petrolului și a produselor rafinate pe piețele europene, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă.

Motorina din România ar putea ajunge la 11,5 lei pe litru

Potrivit studiului realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), evoluția prețurilor combustibililor din Europa depinde de mai mulți factori structurali care influențează direct piața. Printre aceștia se numără cotația petrolului Brent, marjele de rafinare pentru motorină, costurile logistice, nivelul cererii sezoniere, cursul dolarului în raport cu leul, dar și nivelul taxelor și accizelor aplicate în România.

Specialiștii explică faptul că evoluția prețurilor urmează, de regulă, un lanț clar între piețele internaționale și cele locale.

„În mod normal există o relaţie directă între aceste elemente: Brent – Motorina ARA – Motorina România Hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) este referinţa europeană pentru produsele rafinate, iar evoluţia preţului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către pieţele regionale, inclusiv România”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.

Hub-ul ARA, format din Amsterdam, Rotterdam și Anvers, este principalul punct de referință pentru stabilirea prețurilor produselor petroliere rafinate în Europa.

Scenariul pesimist: creșteri majore ale motorinei pe piața europeană

Analiza ia în calcul mai multe scenarii privind evoluția prețurilor în următoarele luni. În varianta pesimistă, specialiștii estimează că motorina ar putea înregistra creșteri semnificative pe piețele europene.

După o majorare de aproximativ 80% în primele zece zile ale conflictului din Orientul Mijlociu, prețul motorinei tranzacționate în hub-ul ARA ar putea ajunge la o creștere totală de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile.

Un astfel de scenariu ar putea apărea în condițiile unor tensiuni severe pe piața produselor rafinate din Europa. Printre factorii care ar putea alimenta această evoluție se numără un posibil deficit de motorină pe continent, sancțiuni suplimentare asupra produselor petroliere rusești, opriri neplanificate ale unor rafinării europene sau creșterea cererii înainte de sezonul agricol și de vârful activităților de transport.

În aceste condiții, prețul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea urca până la aproximativ 2.850 de dolari pe tonă, nivel care ar reprezenta un șoc major pentru piață, depășind episoadele de volatilitate din timpul crizei energetice din 2022.

Scenariul considerat cel mai probabil de specialiști

Autorii studiului consideră însă că scenariul mediu este cel mai realist pentru următoarele luni. Acesta presupune o creștere a prețurilor de aproximativ 79% în următoarele 80 de zile, evoluție similară cu cea observată în primele zile ale conflictului.

Acest scenariu reflectă o piață tensionată, dar funcțională, caracterizată printr-o cerere sezonieră ridicată, stocuri relativ scăzute de motorină în Europa și marje de rafinare stabile.

În varianta optimistă, creșterea ar putea fi limitată la aproximativ 41%, însă pentru acest lucru ar fi necesară stabilizarea pieței globale a petrolului, creșterea producției rafinăriilor și reducerea marjelor de rafinare, pe fondul unei eventuale încetiniri a economiei globale.

Tensiunile din Orientul Mijlociu împing în sus prețul petrolului

Potrivit analizei, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au avut deja un impact semnificativ asupra pieței petrolului.

„Preţurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producţia, deoarece Strâmtoarea Hormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunţat reduceri preventive ale producţiei de petrol şi ale producţiei de rafinărie, invocând ameninţările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, susţin autorii analizei.

În același timp, în Irak producția din cele trei mari câmpuri petroliere din sud a scăzut semnificativ, ajungând la aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi, comparativ cu 4,3 milioane de barili înaintea izbucnirii conflictului cu Iranul.

Ce ar însemna scenariul unui șoc major pe piața petrolului

În varianta unui scenariu geopolitic extrem, caracterizat prin extinderea conflictului în Orientul Mijlociu și perturbări majore ale transportului maritim, prețul petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril.

O astfel de evoluție ar genera presiuni inflaționiste la nivel global și ar conduce la scumpiri semnificative ale combustibililor.

În scenariul mediu, considerat cel mai probabil, prețul petrolului ar putea urca în intervalul 120–135 de dolari pe baril, nivel asociat de regulă unei piețe petroliere tensionate, alimentate de creșterea cererii globale, în special din partea economiei Chinei și a sectorului transporturilor.

Ce factori influențează prețul motorinei în România

Potrivit analizei, prețul motorinei din România depinde în principal de evoluția cotațiilor produselor rafinate din hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers, dar și de costurile logistice, marjele distribuitorilor și nivelul taxelor.

Un model bazat pe date statistice din 2026 arată că o creștere de 10% a cotației petrolului Brent poate genera o majorare de 12–15% a prețului motorinei în hub-ul ARA și o scumpire de aproximativ 8–10% la pompă în România.

Specialiștii subliniază că motorina este, în general, mai volatilă decât benzina, deoarece cererea industrială și logistică este mai ridicată, stocurile sunt mai reduse, iar marjele de rafinare fluctuează mai puternic.

Pe baza probabilităților asociate scenariilor analizate, estimarea pentru următoarele trei luni indică o cotație de aproximativ 1.500 de dolari pe tonă pentru motorina din hub-ul ARA, un preț al petrolului Brent de circa 130 de dolari pe baril și un tarif la pompă în România de aproximativ 11,5 lei pe litru.

Factori de risc care pot influența evoluția pieței

Autorii studiului atrag atenția că evoluția prețurilor combustibililor rămâne extrem de sensibilă la mai mulți factori de risc. Printre aceștia se numără escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producției de către statele OPEC+, probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice pe rute maritime strategice, precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.

În schimb, o eventuală recesiune globală, creșterea producției de petrol în Statele Unite sau scăderea cererii industriale ar putea tempera presiunile asupra pieței.

Analiza mai arată că Europa se confruntă deja cu un deficit structural de motorină, după ce în ultimul deceniu mai multe rafinării au fost închise sau transformate pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au redus o sursă importantă de aprovizionare.

„Rezultatul este o piaţă caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina. În acest context, orice creştere a preţului petrolului brut se transmite rapid în preţul motorinei. Relaţia dintre cele două pieţe este amplificată de aşa-numitul crack spread diesel, diferenţa dintre preţul petrolului brut şi cel al produsului rafinat. Când cererea este ridicată şi capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgeşte, iar motorina devine mai scumpă chiar şi decât ar sugera evoluţia petrolului”, se mai precizează în document.

Autorii studiului subliniază că piața petrolului rămâne extrem de volatilă, iar actualele semnale indică o probabilitate ridicată de scumpire a combustibililor în perioada următoare.

„Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede şi cât de mult”, a adăugat preşedintele AEI.