Linia ferată Cluj-Napoca – Oradea ar putea rămâne nefuncțională până în 2028. Ilie Bolojan: Privează cetățenii României de o conectivitate importantă
SURSA FOTO: Dreamstime - Ilie Bolojan
Linia ferată Cluj-Napoca – Oradea, blocată de peste trei ani, riscă să rămână nefuncțională până în 2028, avertizează premierul Ilie Bolojan. Tronsonul critic de 12 km, la limita județului Cluj spre Bihor, trebuie finalizat urgent pentru a reduce pierderile economice și a asigura conectivitatea regiunii cu Europa.
Linia ferată Cluj-Napoca – Oradea ar putea rămâne nefuncțională până în 2028
Linia ferată Cluj-Napoca – Oradea, una dintre cele mai strategice rute de transport din România, se confruntă cu blocaje majore, afectând mobilitatea și economia regiunii. Premierul Ilie Bolojan avertizează că lipsa circulației de peste trei ani aduce pierderi considerabile și neplăceri pentru cetățeni.
Conform oficialului, un segment de aproximativ 12 km, situat la limita județului Cluj spre județul Bihor, trebuie să fie prioritatea constructorilor în următoarele patru luni. Nerespectarea termenelor poate atrage corecții financiare de până la 200 de milioane de lei. Premierul a insistat că nu mai pot fi acceptate pretexte pentru întârzierea lucrărilor, evidențiind problemele de proiectare care au blocat progresul până acum.
„Conform discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 km, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor. Deci în aval de Poieni. Și constructorul are 4 luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrare, pentru că, așa cum am precizat, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Impactul asupra conectivității și economiei
Linia Cluj-Oradea nu este doar o simplă rută feroviară: este a doua cale de ieșire a României spre Europa și un element cheie pentru relațiile cu Budapesta, Arad și Timișoara. Întârzierea lucrărilor afectează întreaga axă nord-vest – vest a țării și limitează mobilitatea persoanelor și bunurilor. Premierul estimează că este posibil ca linia să nu fie operațională până în 2028, ceea ce subliniază urgența intervențiilor.
„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul.

Capacitate redusă de absorbție a fondurilor și impactul asupra transportului rutier
Ilie Bolojan a subliniat că infrastructura feroviară a dovedit o capacitate scăzută de absorbție a fondurilor europene, comparativ cu infrastructura rutieră, care a progresat mult mai rapid. Această întârziere generează un transfer masiv de trafic către drumuri, ceea ce conduce la poluare mai mare, aglomerarea șoselelor și costuri de transport crescute.
Premierul a concluzionat că finalizarea rapidă a liniei Cluj-Oradea este vitală pentru reducerea pierderilor economice, scăderea costurilor logistice și îmbunătățirea experienței cetățenilor. Această cale ferată este un proiect strategic pentru România, cu impact direct asupra integrării europene și dezvoltării infrastructurii naționale.
„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susține premierul.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





