Nicușor Dan reclamă depășirea limitelor impuse de Constituție
Șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare privind Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
Argumentul central este acela că Parlamentul ar fi depășit limitele reexaminării prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituție, introducând prevederi care nu se regăseau în cererea transmisă anterior de Președinte. Sesizarea se întemeiază pe dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituție și pe art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
În documentul transmis Curții, se susține că în procesul de reexaminare, Parlamentul a adăugat soluții legislative ce nu se circumscriu observațiilor formulate anterior de Președinte. Aceste intervenții ar încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul calității legii, și art. 147 alin. (4), referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Legea fusese adoptată inițial în noiembrie 2023, moment în care includea modificări ample asupra regimului prosumatorilor – producătorii de energie care pot introduce în rețea surplusul propriu. Printre schimbări se număra și creșterea pragului de putere instalată pentru anumite obligații, până la 900 kW.
Cererea de reexaminare transmisă de Președinte la 12 decembrie 2023 solicita ajustarea acestor prevederi pentru a fi conforme cu dreptul european și pentru a echilibra raporturile dintre prosumatori și furnizori.
Ce modificări au fost menținute de Parlament după reexaminare
În urma cererii de reexaminare, Parlamentul a revenit asupra unor prevederi. Astfel, a fost eliminată majorarea pragului de la 400 kW la 900 kW privind responsabilitatea de echilibrare, menținându-se alinierea la Regulamentul (UE) 2019/943.
Articolul 731 din lege a fost reformulat pentru a păstra plafonul de 400 kW referitor la energia livrată către furnizor, conform reglementărilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De asemenea, legiuitorul a renunțat la extinderea scutirii de la obligația de facturare până la 900 kW, menținând regimul actual pentru prosumatorii cu putere instalată de până la 27 kW.
Au fost aduse și clarificări de ordin tehnico-legislativ: definirea distinctă a componentelor facturate în cadrul compensării cantitative și reformularea expresiei „poate compensa financiar” în „poate compensa cantitativ sau, după caz, regulariza financiar”.
Cu toate acestea, Administrația Prezidențială consideră că o parte dintre aceste modificări depășesc cadrul reexaminării.
În opinia Președintelui, anumite intervenții legislative nu pot fi justificate ca simple corelări sau clarificări tehnice, ci reprezintă opțiuni noi de politică legislativă, care nu se circumscriu observațiilor transmise în cererea de reexaminare.
Criticile principale formulate în sesizarea de neconstituționalitate
Prima critică se referă la schimbarea pragului de putere instalată pentru compensarea cantitativă, care ar fi coborât de la 400 kW la 200 kW pe loc de consum. Administrația Prezidențială arată că această modificare nu a fost solicitată în cadrul cererii de reexaminare și că, deși reia o formulare anterioară, introduce de fapt o opțiune legislativă nouă, neacoperită de procedura constituțională.
O a doua observație vizează modificarea expresiei „autorități publice locale” în „autorități și instituții publice”. Prin această schimbare, se extinde sfera entităților care pot vinde energie produsă sau stocată. Președintele precizează că solicitarea sa inițială se limita la clarificări, nu la extinderea domeniului de aplicare, iar această intervenție ar modifica semnificativ conținutul legii.
De asemenea, sesizarea critică introducerea unei prevederi noi care acordă prosumatorilor persoane fizice cu putere instalată de până la 27 kW posibilitatea de a utiliza sumele rezultate din compensarea cantitativă pentru plata energiei electrice sau a gazelor naturale către același furnizor. Potrivit Administrației Prezidențiale, o asemenea soluție nu a fost avută în vedere la momentul reexaminării.
Alte modificări considerate neconstituționale
Sesizarea menționează și rescrierea articolului 731 alin. (4), care impune furnizorilor obligația de a achiziționa energia produsă de prosumatorii cu puteri între 200 și 400 kW la prețul mediu al pieței pentru ziua următoare (PZU), cu regularizare financiară. Nicușor Dan consideră că introducerea unei benzi fixe de putere între 200 și 400 kW în locul trimiterii la plafonul din alineatul (1) reprezintă o soluție legislativă nouă.
Tot în afara cererii de reexaminare, Parlamentul ar fi eliminat posibilitatea ca prosumatorii și autoritățile publice să aleagă între mecanismele de compensare prevăzute de articolul 731, invocând lipsa de oportunitate a soluției anterioare.
Președintele susține că o astfel de reevaluare a oportunității depășește cadrul constituțional al reexaminării, întrucât modifică fondul reglementării fără a exista o solicitare expresă.
În ansamblu, documentul transmis Curții apreciază că aceste modificări afectează echilibrul dintre drepturile și obligațiile prosumatorilor și furnizorilor și transformă procesul de reexaminare într-o reluare a dezbaterii legislative, ceea ce contravine principiilor constituționale.
Argumentele bazate pe jurisprudența Curții Constituționale
În sprijinul sesizării, Administrația Prezidențială invocă mai multe decizii ale Curții Constituționale care delimitează clar competențele autorităților în procesul de reexaminare.
Sunt menționate deciziile nr. 355/2007, 991/2008, 682/2008, 1.596/2011, 1.597/2011, 924/2011, 1.598/2011 și 63/2018, care stabilesc că reexaminarea unei legi este limitată la obiecțiile formulate de Președinte, permițând doar corelări tehnice pentru coerența textului.
Totodată, sesizarea amintește principiul colaborării loiale între autorități, esențial în dialogul constituțional, și reia prevederile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 157 din Regulamentul Senatului, care impun ca modificările propuse în reexaminare să se limiteze la solicitările Președintelui.
În susținerea argumentelor, este invocată și Decizia Curții Constituționale nr. 895/2015, paragraful 26, care reafirmă importanța respectării comportamentului constituțional loial și a efectelor obligatorii ale deciziilor CCR. Potrivit Administrației Prezidențiale, adoptarea unor soluții legislative similare celor anterior criticate sau introduse în afara limitelor reexaminării contravine principiilor statului de drept.
Solicitarea adresată Curții Constituționale
În finalul documentului, Președintele României cere Curții să admită obiecția de neconstituționalitate și să constate că legea de modificare a Legii nr. 123/2012 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 77 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Demersul vizează, potrivit șefului statului, asigurarea respectării cadrului constituțional și a calității actului legislativ.
Administrația Prezidențială subliniază că obiectivul sesizării nu este blocarea politicilor privind sprijinirea prosumatorilor, ci limitarea reexaminării la observațiile formulate inițial și respectarea normelor de tehnică legislativă. Până la pronunțarea Curții Constituționale, actul normativ se află în etapa de control prealabil promulgării.
