Legea cerută și în România. Ar rezolva situația multor afaceri: Altfel vin companiile străine, le integrează și vor dispărea

România nu dispune încă de o Lege a Fundației Private, un instrument esențial pentru planificarea succesiunii afacerilor între generații, într-un moment în care numeroase companii construite de antreprenori români urmează să fie transferate moștenitorilor.

Potrivit Camerei Consultanților Fiscali, legislația ar fi necesară pentru a preveni situațiile în care afacerile rămase fără succesori interesați ajung să fie preluate de investitori din țările vecine, ceea ce poate duce la dispariția unor branduri românești, fenomen observat deja pe piață.

Această poziție a fost prezentată de președintele Camerei, Dan Manolescu, și de Ionuț Simion, membru în Consiliul superior al instituției, în cadrul unei discuții desfășurate la Summit-ul de Fiscalitate și Tehnologie.

Planificarea succesiunii afacerilor este esențială pentru antreprenorii români

Demersul legislativ este văzut ca o completare necesară într-o zonă lipsită de reglementări, menită să ofere antreprenorilor un cadru juridic care să asigure continuitatea afacerii atunci când generația următoare nu este dispusă să preia conducerea.

Situația este frecvent întâlnită în România, având în vedere că mulți dintre copiii antreprenorilor aleg cariere diferite, în timp ce fondatorii afacerilor se preocupă atât de soarta companiilor construite în decursul vieții, cât și de securitatea financiară a familiei lor în cazul în care activitatea economică continuă.

Camera Consultanților Fiscali evidențiază rolul crucial al unei astfel de legi în prevenirea fărâmițării capitalului autohton. După trei decenii de acumulare de capital, lipsa acestui instrument juridic ar putea, în următorii zece ani, să lase loc unei preluări masive a afacerilor locale de către companii străine, nu neapărat multinaționale, ci și firme din țări precum Polonia, Ungaria sau Cehia, deja active pe piața românească.

O eventuală preluare a acestor afaceri la prețuri reduse poate duce ulterior la integrarea lor în structurile companiilor cumpărătoare și, implicit, la dispariția identității lor comerciale – un proces care s-a produs deja în cazul unor branduri românești.

„Am făcut un demers pentru o Fundație Privată, acel Trust în engleză. De ce este important să fie adoptat în România? Pentru că România este în vârful piramidei în ceea ce privește trecerea de la o generație la alta. Aceasta se numește planificarea succesiunii între generații.

Mulți dintre copii nu doresc să mai facă afacerea părinților. Cei mai mulți dintre ei doresc să facă cu totul altceva, în timp ce antreprenorii care au muncit toată tinerețea ca să construiasca afacerea, dincolo de faptul că le pare rău că nu va mai fi continuată după ce nu vor mai fi, se gândesc în continuare la familia lor și cum să le asigure membrilor o sursă de venit dacă acea afacere va continua.

O lege a Fundației Private este menită să prevină fărâmițarea capitalului. Ne-am chinuit 30 de ani să creăm capital autohton și, în următorii 10 ani, dacă noi nu avem un instrument juridic de acest gen, prin care să asiguri continuitatea afacerii în condițiile în care copiii nu doresc să o ducă mai departe și antreprenorul nu va mai fi acolo, nu vom face nimic mai mult decât să dăm apă la moară companiilor străine care vor veni să preia astfel de afaceri și nu sunt neapărat multinaționale”, a afirmat Ionuț Simion, conform Profit.

Un exemplu extern relevant este cel al Poloniei

Un exemplu extern relevant este cel al Poloniei, unde legislația privind fundația privată a fost introdusă în iulie 2023 și a generat deja peste 3.000 de astfel de structuri. Scopul lor este să asigure succesiunea afacerilor și să evite dispersarea capitalului, printr-un sistem în care acțiunile unei companii sunt transferate unui administrator care le gestionează în interesul beneficiarilor.

Camera Consultanților Fiscali subliniază și avantajele contextului fiscal actual din România, unde nu există un impozit pe moșteniri. Introducerea fundației private nu ar produce pierderi bugetare și nici un impact fiscal semnificativ.

Astfel, momentul este considerat unul favorabil pentru implementarea unui instrument capabil să gestioneze transferul generațional de bunuri și capitaluri, proces care se apropie cu rapiditate. Reprezentanții CCF consideră că adoptarea acestui mecanism ar reprezenta o oportunitate pentru România și că absența sa în viitor ar putea ridica întrebări privind capacitatea de protecție și continuitate a capitalului autohton.

„E un moment care trebuie folosit. Suntem încă în punctul în care nu avem un impozit pe moșteniri. Un astfel de demers nu generează un impact fiscal. În momentul în care ar apărea ca instrument, n-ar genera o pierdere.

E un moment de inflexiune pentru România. Acest transfer generațional de bunuri și capitaluri vine, se apropie. E o oportunitate pe care o avem ca țară, altfel o să ne întrebăm de ce nu avem ceea ce trebuia”, a subliniat Dan Manolescu.