Legea care trebuia să țină copiii departe de social media produce rezultate neașteptate

La doar trei luni după introducerea uneia dintre cele mai restrictive legislații din lume privind accesul minorilor la rețelele sociale, majoritatea adolescenților australieni spun că folosesc în continuare aceste platforme. Un nou studiu arată că peste 80% dintre tinerii cu vârste sub 16 ani nu au renunțat la conturile lor, în ciuda interdicției impuse de autorități.

Primul bilanț după măsura radicală adoptată de Australia ridică noi întrebări

Australia a devenit prima țară care a interzis accesul copiilor la rețelele sociale. Din decembrie 2025, persoanele cu vârsta sub 16 ani nu mai au voie să dețină conturi pe platforme precum TikTok, X, Facebook, Instagram, YouTube și Snapchat.

Datele provin dintr-un studiu observațional realizat de Universitatea din Newcastle, care a analizat comportamentul a 408 tineri cu vârste între 12 și 17 ani. Cercetarea indică faptul că aplicarea noilor reguli a fost limitată, iar respectarea acestora a rămas incompletă.

Autorii raportului susțin că legislația privind vârsta minimă de utilizare a rețelelor sociale a fost însoțită de numeroase modalități prin care restricțiile au putut fi ocolite de adolescenți.

Aplicarea restricțiilor, pusă sub semnul întrebării

Potrivit cercetătorilor, există suficiente dovezi pentru a arăta că actul normativ a avut efecte inițiale asupra modului în care adolescenții folosesc rețelele sociale, însă impactul observat a fost limitat.

Rezultatele sunt urmărite cu interes și de alte state care pregătesc măsuri similare. În Regatul Unit, o interdicție comparabilă este programată să intre în vigoare în 2027 și ar urma să restricționeze accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Snapchat, TikTok, YouTube, Instagram, X și Facebook.

Viitoarele reguli britanice ar include și limitări privind transmisiunile live sau comunicarea cu persoane necunoscute pe platforme de jocuri, inclusiv Roblox. Experți și organizații care militează pentru siguranța copiilor în mediul digital consideră însă că simpla interzicere a accesului la rețelele sociale nu este suficientă pentru a reduce expunerea minorilor la conținut nociv.

Verificarea vârstei, principalul punct vulnerabil

Studiul australian a evidențiat doar o reducere modestă a utilizării zilnice a rețelelor sociale după introducerea interdicției. Una dintre principalele probleme identificate este eficiența redusă a mecanismelor de verificare a vârstei.

Aproximativ 85% dintre adolescenții intervievați au declarat că folosesc în continuare rețelele sociale la trei luni după intrarea în vigoare a legii, iar mai mult de jumătate dintre aceștia accesează propriile conturi.

Două treimi dintre participanți au afirmat că au trecut prin diferite proceduri de verificare a vârstei. Cu toate acestea, doar 5% dintre copiii cu vârste între 12 și 13 ani și 11% dintre cei cu vârste între 14 și 15 ani au fost obligați să prezinte o fotografie a unui document oficial de identitate. Cele mai utilizate metode de verificare au fost simpla declarare a vârstei și încărcarea unui selfie.

 

Adolescenții găsesc metode de evitare a restricțiilor

O parte importantă dintre participanții la studiu au recunoscut că au găsit modalități de a evita regulile impuse de platforme. Aproximativ 15% dintre adolescenții cu vârste între 12 și 13 ani și 19% dintre cei cu vârste între 14 și 15 ani au declarat că folosesc conturi false. De asemenea, aproximativ 3% au afirmat că au utilizat servicii VPN pentru a ocoli restricțiile.

Autorii cercetării apreciază că măsura ar putea avea efecte mai vizibile în cazul copiilor foarte mici, contribuind la prevenirea sau amânarea accesului la rețelele sociale înainte de vârsta de opt ani. În schimb, impactul asupra adolescenților care utilizau deja platformele înainte de introducerea interdicției pare mai redus.

Andy Burrows, director executiv al Fundației Molly Rose din Marea Britanie, consideră că rezultatele demonstrează limitele unei astfel de abordări. În opinia sa, interdicțiile nu reușesc, singure, să țină adolescenții departe de platformele restricționate și nici să reducă semnificativ timpul petrecut online.

„Dacă miniștrii nu au un plan coerent pentru a învăța urgent lecții, interdicția din Marea Britanie se va destrăma în mod similar. Părinții vor rămâne cu speranțe false și un sentiment greșit de siguranță a copiilor lor”, a explicat Andy Burrows

Apeluri pentru măsuri suplimentare de protecție

Burrows a susținut că viitorul prim-ministru britanic ar trebui să adopte măsuri mai ample pentru protejarea copiilor în mediul online.„Următorul prim-ministru trebuie să intre pe Downing Street cu o strategie convingătoare care să protejeze în mod corespunzător copiii de pericolele online, în loc să se bazeze pe o interdicție performativă care, așa cum sugerează această cercetare, este puțin probabil să îmbunătățească sănătatea mintală și bunăstarea adolescenților noștri”.

Rachel de Souza, comisar pentru copii în Anglia, a afirmat că o interdicție nu poate reprezenta singura soluție pentru siguranța minorilor pe internet.

„O interdicție nu ar trebui considerată o soluție miraculoasă. Trebuie să mergem mai departe, astfel încât toate serviciile online – nu doar platformele de socializare – care utilizează caracteristici și funcționalități dăunătoare să fie interzise accesului tuturor copiilor, nu doar celor sub 16 ani”, a declarat Rachel de Souza, potrivit theguardian.

La rândul său, profesorul Dennis Ougrin, consultant în psihiatrie pentru copii și adolescenți la Universitatea Queen Mary din Londra, a declarat că rezultatele reprezintă „o importantă verificare timpurie a realității pentru factorii de decizie politică”, însă consideră că este prematur să se afirme că măsura a eșuat.

„Întrebarea cheie nu este pur și simplu dacă utilizarea scade, ci dacă restricțiile îmbunătățesc rezultate precum sănătatea mintală, somnul, expunerea la conținut dăunător și autovătămarea, a explicat Dennis Ougrin.

Guvernul britanic susține că modelul propus în Regatul Unit va fi mai strict decât cel australian și că va include metode de verificare a vârstei mai eficiente. „Abordarea noastră merge mai departe decât modelul australian și va fi susținută de verificări ale vârstei mai puternice și mai eficiente, pentru a îngreuna mult eludarea măsurilor de siguranță pentru copii.”

Reprezentanții executivului britanic au subliniat, de asemenea, că obiectivul măsurii este schimbarea normelor sociale pe termen lung. „Așa cum a precizat secretarul pentru tehnologie, această interdicție are la fel de mult ca scop ajutorarea generațiilor viitoare și resetarea normelor sociale în viitor, pe cât este vorba despre tinerii de astăzi.”