Legea care poate transforma România într-un stat supravegheat digital. Serviciile ar putea prelucra automat datele personale ale românilor

Un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților și trimis Senatului modifică semnificativ Legea securității naționale și oferă autorităților posibilitatea de a crea și administra baze de date, aplicații și sisteme informatice proprii. Inițiativa a stârnit reacții puternice în rândul specialiștilor în drept constituțional și protecția datelor, care avertizează că România riscă să facă un pas spre un model de tip „Big Brother”, prin extinderea supravegherii digitale și utilizarea algoritmilor automatizați pentru procesarea datelor personale, fără un control independent suficient.

Legea care poate aduce un sistem de tip Big Brother. Serviciile ar putea prelucra automat datele personale ale românilor

Proiectul de lege PL-x 565/2025, adoptat în forma inițială de Camera Deputaților, modifică Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională și extinde atribuțiile instituțiilor cu responsabilități în domeniu. Textul prevede că autoritățile menționate la art. 6 din lege vor putea prelucra date cu caracter personal atât prin mijloace automate, cât și prin metode neautomate, dacă informațiile fac parte dintr-un sistem de evidență sau urmează să fie incluse într-un astfel de sistem.

Formularea referitoare la „mijloace automate” deschide posibilitatea utilizării unor tehnologii bazate pe inteligență artificială în analiza și procesarea datelor. Potrivit unei analize publicate de Snoop.ro, mai mulți experți în protecția datelor și drept constituțional atrag atenția că proiectul nu stabilește clar ce tipuri de sisteme informatice pot fi utilizate și nici limitele exacte ale prelucrării informațiilor personale.

Specialiștii citați în analiză avertizează că legea nu precizează criteriile pe baza cărora o persoană poate fi introdusă într-un sistem de evidență și nu definește mecanisme independente de verificare a respectării drepturilor fundamentale. Lipsa unor delimitări explicite poate crea premisele extinderii monitorizării digitale dincolo de situațiile strict legate de amenințări la adresa securității naționale.

Serviciile ar urma să administreze propriile baze de date și aplicații online

În forma adoptată de Camera Deputaților, proiectul introduce un nou alineat la art. 13 din Legea nr. 51/1991, care permite autorităților din domeniul securității naționale „să creeze, dezvolte, administreze şi utilizeze baze de date, sisteme informatice şi de comunicaţii, precum şi aplicaţii şi alte resurse în mediul on-line, în condiţiile legii”.

Textul stabilește și o serie de obligații privind gestionarea datelor colectate. Informațiile ar trebui utilizate exclusiv în scopuri de securitate națională, verificate cel târziu la cinci ani după stocare și corectate sau eliminate dacă se constată că sunt inexacte ori nu mai au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale.

Legea stabilește că supravegherea modului în care sunt aplicate aceste proceduri ar reveni comisiilor parlamentare permanente competente. Persoanele care consideră că au fost vătămate se pot adresa acestor comisii, care au dreptul să solicite puncte de vedere de la instituțiile vizate.

Mecanismul de control este însă limitat de prevederile proiectului. Răspunsurile oferite comisiilor parlamentare nu trebuie să includă informații privind acțiuni operative, surse, metode de lucru, sedii, personal sau alte date care ar putea duce la identificarea cadrelor operative implicate în activități specifice.

Legea nu introduce obligativitatea unui mandat pentru noile sisteme informatice

Una dintre principalele critici formulate la adresa proiectului vizează absența unui mecanism de autorizare judecătorească pentru crearea și utilizarea noilor baze de date și sisteme informatice.

În prezent, activități precum interceptarea comunicațiilor, supravegherea prin fotografiere sau filmare și localizarea prin GPS necesită aprobarea unui judecător. În cazul noilor instrumente de prelucrare automată a datelor, proiectul nu prevede o procedură similară de autorizare prealabilă.

Specialiștii în protecția datelor avertizează că prelucrarea metadatelor poate genera profiluri detaliate privind relațiile personale, obiceiurile zilnice și conexiunile profesionale ale unei persoane, chiar și fără acces direct la conținutul comunicațiilor.

În lipsa unor limite precise și a unui control independent, proiectul poate permite extinderea supravegherii asupra unor categorii sensibile, inclusiv jurnaliști, activiști civici sau organizații neguvernamentale care desfășoară activități de interes public.

Consiliul Legislativ și Ministerul Justiției au semnalat probleme de claritate și constituționalitate

Legea utilizează termeni generali precum „baze de date”, „sisteme informatice și de comunicații”, „aplicații” sau „alte resurse în mediul online”, fără a defini explicit limitele și natura acestor instrumente.

Consiliul Legislativ a semnalat că formulările folosite în proiect sunt insuficient de clare și predictibile, ceea ce poate afecta aplicarea unitară a legii. La rândul său, Ministerul Justiției a atras atenția că scopul colectării și prelucrării datelor personale este formulat prea vag și poate genera probleme de constituționalitate.

Proiectul prevede că persoanele care se consideră afectate se pot adresa și instanței, în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Totuși, această procedură intervine doar după producerea unei eventuale vătămări și nu reprezintă un mecanism de control independent anterior prelucrării datelor.

Inițiativa legislativă se află în prezent la Senat, care este for decizional, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul tacit, fără dezbatere și vot final în plen.

Tabel: Principalele prevederi și controverse din proiectul de lege:

Element din lege	Ce prevede proiectul	Principalele controverse
Prelucrarea automată a datelor	Autoritățile pot procesa date personale prin „mijloace automate”	Posibilă utilizare a algoritmilor AI fără reguli clare
Baze de date și aplicații online	Serviciile pot crea și administra sisteme informatice proprii	Lipsa unor limite clare privind tipurile de date colectate
Control parlamentar	Verificarea procedurilor revine comisiilor parlamentare	Nu există un control independent robust
Mandat judecătoresc	Nu este prevăzut pentru noile sisteme informatice	Spre deosebire de interceptări, nu există autorizare prealabilă
Dreptul la contestație	Persoanele vizate pot merge în instanță	Procedura intervine doar după presupusa vătămare
Observații instituționale	Consiliul Legislativ și Ministerul Justiției au semnalat probleme	Riscuri de neclaritate și posibile probleme de constituționalitate