Legea bugetului de stat pe 2026 este în vigoare. Ministerul Finanțelor prezintă direcțiile strategice pe care vor fi folosiți banii

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a intrat în vigoare, stabilind cadrul legal pentru gestionarea finanțelor publice ale României. Bugetul promovează stabilitate economică, responsabilitate fiscală și investiții majore, incluzând atât proiecte de infrastructură, cât și programe sociale și educaționale, transmite Ministerul Finanțelor. De asemenea, fondurile europene și mecanismele internaționale sunt mobilizate pentru dezvoltare durabilă și tranziție verde, în timp ce autonomia locală și protecția capitalului uman rămân priorități esențiale.

Bugetul de stat pe 2026 a intrat în vigoare. Ministerul Finanțelor: „Stabilitate economică, prudență, atragere de fonduri europene și investiții majore”

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie, și devine cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, a transmis Ministerul Finanțelor luni, 30 martie.

Adoptarea acestui buget, într-un context global volatil și într-un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, arată că România urmărește consolidarea fiscală și stabilitatea economică, transmit oficialii de la Finanțe

Bugetul aprobat pentru 2026 este fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei.

Această structură transmite un semnal de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerii externi, reafirmând predictibilitatea statului român și orientarea sa către direcții strategice clare.

Fonduri europene și PNRR – o prioritate pentru dezvoltarea României

Pentru a susține dezvoltarea economică, bugetul alocă resurse pentru maximizarea atragerii fondurilor externe. Prin aceasta se continuă și se accelerează investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), oferind flexibilitate în gestionarea creditelor bugetare pentru finalizarea proiectelor strategice.

În cadrul Cadrului Financiar 2021–2027 și al Fondului pentru Modernizare, bugetul asigură creditele necesare cofinanțării publice pentru noile proiecte cu finanțare europeană, esențiale pentru tranziția verde și dezvoltarea sustenabilă a economiei românești, transmite Ministerul Finanțelor.

Totodată, prin mecanismele financiare SEE și Norvegian 2021–2028 sunt alocate fondurile pentru asistența tehnică, Fondul Bilateral și activitățile desfășurate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, în cadrul noilor programe.

Investiții publice și marile proiecte de infrastructură

Bugetul pe 2026 prevede alocări semnificative pentru continuarea proiectelor de infrastructură și pentru dezvoltarea accelerată a țării.

Astfel, sunt autorizate creditele pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii, inclusiv Autostrada Sibiu-Pitești, Drumul de mare viteză Bacău-Pașcani, precum și studiile de fezabilitate și proiectele tehnice pentru Drumurile Expres Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni.

De asemenea, bugetul asigură finanțarea întreținerii infrastructurii feroviare publice și restructurarea companiei TAROM, în conformitate cu reglementările europene.

Continuarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și a Programului „Anghel Saligny” se află tot printre priorități, la fel ca investițiile în consolidarea clădirilor cu risc seismic, proiectele „Școli sigure și sănătoase” și modernizarea spitalelor, transmite Ministerul Finanțelor.

Stabilitatea autorităților locale și a serviciilor publice

Pentru a preveni blocaje la nivel local, prin buget sunt alocate fonduri din TVA în valoare de 28.828,4 milioane lei.

Din acestea, 17.686,1 milioane lei sunt pentru cheltuielile descentralizate ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor, 4.446,6 milioane lei pentru județe și 4.900,1 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale.

Aceste fonduri susțin direct serviciile sociale pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici, programele educaționale pentru școli și stimulentele pentru copiii din familii defavorizate, funcționarea unităților de învățământ special și serviciile publice esențiale la nivel local.

Impozitul pe venit – echitate și solidaritate financiară

Structura impozitului pe venit în 2026 urmărește echitatea și sprijinul zonelor cu venituri mai reduse:

• 63% din impozit revine bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor,
• 15% către bugetele județelor,
• 6% într-un fond la dispoziția consiliilor județene pentru dezvoltarea locală,
• 14% într-un fond național pentru echilibrarea bugetelor,
• 2% pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole, precum teatre, opere și filarmonici.

Această repartizare consolidează autonomia financiară locală și susține dezvoltarea echilibrată a comunităților, transmite Ministerul Finanțelor.

Protejarea capitalului uman: Educație, Sănătate și Asistență Socială

Bugetul pe 2026 alocă resurse semnificative pentru programe esențiale dedicate cetățenilor.

În domeniul educației, sunt prevăzuți 1.531.090 mii lei pentru Programul Național „Masă sănătoasă” și 100.000 mii lei pentru programul „Sport în Școală”, precum și finanțarea transportului gratuit pentru elevi și stimulente pentru preșcolarii vulnerabili. Pentru învățământul particular și confesional fără taxe sunt alocate 915,6 milioane lei.

Pentru protejarea persoanelor vulnerabile, bugetul asigură plata drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap, finanțarea căminelor de vârstnici și indemnizațiile îngrijitorilor informali.

În plus, sunt alocate fonduri prin Ministerul Muncii (1.750.000 mii lei) și Ministerul Energiei (2.000.000 mii lei) pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.

În sănătate, bugetul garantează accesul la tratamente inovative prin contracte cost-volum în limita a 8.750.000 mii lei, asigurând protecția și îngrijirea cetățenilor.

Securitate și apărare națională consolidată

Bugetul pe 2026 include alocări strategice pentru apărarea națională, prin mecanisme internaționale precum SAFE și Foreign Military Financing. Fonduri sunt destinate și cercetării medico-militare de excelență la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

„Ministerul Finanțelor va asigura o monitorizare riguroasă a execuției bugetare, astfel încât fiecare leu investit să genereze plusvaloare, respectând ferm direcția de consolidare fiscală, iar disciplina bugetară și predictibilitatea sunt fundamentale în perioada următoare”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.